In 2020 Shanghai va avea o retea de metrou de 830 km, ceea ce reprezinta o crestere cu o treime a retelei actuale de metrou.

În subteranul oraşului Shanghai muncitorii construiesc un nou tunel de metrou, extinzând metru după metru ceea ce este deja cea mai lungă reţea de metrou din lume.

Lucrările de construcţie la cea de a 14-a linie fac parte dintr-o nouă extindere a reţelei de metrou din capitala economică a Chinei.

Odată cu dezvoltarea fenomenală a Chinei, reţele feroviare subterane au explodat şi ele în ultimele două decenii.

Dacă în 2001 doar patru oraşe din China avea o magistrală de metrou, astăzi sunt 30 de oraşe, printre care metropolele gigantice care dispun de cele mai lungi şi mai utilizate reţele de metrou din lume.

Alte 12 oraşe au deja proiecte de metrou aprobate de autorităţile centrale iar noile investiţii ar putea depăşi 250 de miliarde de euro până în 2020, potrivit informaţiilor publicate în presa locală .

„Niciodată în istoria umanităţii nu a avut loc o dezvoltare atât de rapidă a reţelei de metrou” susţine Liu Daizong, expert în domeniul transportului la Institutul de resurse mondiale de la Beijing.

Această dezvoltare a reţelelor subterane de transport se explică prin urbanizarea accelerată a Chinei.

Dacă în anul 1950 doar 12% din populaţia Chinei locuia în oraşe, în prezent rata de urbanizare a ajuns la 55% urmând ca în 2030 să ajungă la 70%, adică un miliard de locuitori.

Numai în Shanghai, cel mai populat oraş al Chinei, numărul de locuitori s-a dublat după anul 2000 ajungând la 24 milioane de locuitori, iar pragul de 30 de milioane de locuitori ar urma să fie atins în 2030.

Pentru a ţine pasul cu urbanizarea şi a reduce ambuteiajele, reţeaua de metrou din Shanghai s-a dublat în zece ani.

În data de 28 aprilie 2017, metroul din Shanghai a stabilit un nou record: 11,86 milioane de călătorii într-o singură zi!

Metroul din Shanaghai este unul din cele mai aglomerate din lume, alături de cele din Beijing şi Tokyo.

Însă pe măsură ce se extinde trebuie săpat mai adânc pentru ca noile linii să treacă pe sub tunelurile existente.

„Cu cât e mai adânc cu atât e mai complicat şi mai scump”, afirmă inginerul Zhou Xisheng, de la compania Shentong Metro, care gestionează reţeaua de metrou din metropola financiară a Chinei.

Dezvoltarea reţelelor urbane face parte dintr-o strategie mai amplă care vizează crearea de conurbaţii gigantice care reunesc de exemplu metropola Shanghai cu oraşul Suzhou, amplasat la 100 de kilometri, şi Hangzhou, la aproape 200 de kilometri distanţă. Împreună populaţia acestui ansamblu ajunge la 50 de milioane de locuitori.

Conectarea metropolelor de oraşele mai mici prin reţele de mare viteză conectate la rândul lor cu reţelele urbane ar urma să permită accelerarea fluxului de muncitori, talente şi resurse, ceea ce va susţine creşterea economică. AGERPRES