Evolutia economiei romanesti, precum si implicatiile ce vor rezulta in viitor ca urmare a cresterea cheltuielilor guvernamentale si a deficitului bugetar au fost dezbatute in cadrul conferintei „Meeting the Challenges of Volatility„, organizată de Asociatia Analistilor Financiari Bancari din Romania si CFA Romania.

Discutiile, la care au participat reprezentanti ai mediului privat si de stat, alaturi de specialisti din BNR, s-au axat in principal pe impactul volatilitatii asupra cresterii economice precum si masurile pe care Romania trebuie sa le aplice pentru cresterea competitivitatii pe plan european, reducerea decalajelor si a deficitului bugetar, mentinerea stabila a costurilor de finantare, dar mai ales sporirea cheltuielilor de investitii.

In ceea ce priveste stimularea cresterii economice pe termen lung, rolul politicii fiscale ar trebui sa fie unul anticiclic, adica sa stimuleze economia atunci cand se afla pe un trend descendent, prin scaderea taxelor, si, dimpotriva, sa tempereze cresterea atunci cand aceasta se afla pe trend ascendent. Desi Romania a recuperat cel mai bine dintre tarile membre UE la indicatorul PIB/capita, incasarile la buget inregistrează decalaje semnificative in primul trimestru din 2018.

„Cred că prioritar în primul rând este să ne colectăm taxele şi impozitele aşa cum ar trebui colectate. Este de neacceptat să ai un boom economic, o creştere economică de 7% şi să ai încasări din accize şi din impozitul pe profit mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior sau să ai la TVA o creştere de 3%, cum am avut anul trecut, când consumul am avut trimestre în care a crescut şi cu 13% în termeni reali,” a declarat Ionut Dumitru, Presedintele Consiliului Fiscal.

Pe de alta parte, cand vine vorba de averea populatiei, desi gradul de economisire a crescut, cele mai uzitate forme de plasament raman in continuare depozitele bancare, urmate de investitiile imobiliare, investițiile în fondurile de pensii facultative si investițiile în fonduri de investiții.

Facand referire la un sondaj cu privire la cum isi gestioneaza populatia surplusul de bani, Dragos Neacsu, CEO Erste Asset Management a declarat: „La întrebarea „Ce modalităţi avantajoase de a gestiona surplusul de bani mai există în acest moment din cunoştinţele dumneavoastră?” imobiliarele domină în continuare, fie că vorbim de utilizatori sau non-utilizatori de produse de investiţii, economisirea clasică acasă pierde teren, investiţiile în fonduri de pensii facultative sunt în creştere„. In aceste conditii, populatia ramane in continuare tributara sistemului de economisire clasica, in depozite bancare si conturi de economii.

In ceea ce priveste mediul de afaceri din Romania, acesta suferă in continuare datorita unui grad de capitalizare scazut, a cresterii datoriilor pe termen scurt in total datorii precum si a tendintei in crestere a creditului comercial, mai exact a cresterii perioadei de recuperare a facturilor emise. Acest lucru, cobororat cu scaderea gradului de accesibilitate a creditului bancar conduce la un efect de interdependenta comerciala in randul firmelor, crescand astfel riscul de neplata si cel al insolventelor.

Totodata, situațiile financiare precare datorate pierderilor in contextul supraindatorarii sunt răspândite în mediul de afaceri activ din România, amplificând vulnerabilitatea acestuia. In plus, tinand cont de durata medie de viață a unei companii in Romania, de aprox 10 ani, procesul de regenerare al mediului de afaceri este foarte lent, ceea ce limitează viteza de inovare și progres al mediului de afaceri autohton, precizeaza Iancu Guda, Presedinte AAFBR.

De asemenea, Tudor Grosu, Directorul Direcţiei Modelare şi Prognoze Macroeconomice din BNR a tras un semnal de alarma cu privire la viteza de recuperare a decalajelor salariale din Romania in comparatie cu tarile din Uniunea Europeana, care la finalul anului 2016 erau la 58% din media UE, ritmul fiind slab in conditiile unei cresteri economice record, atat pe parcursul anului trecut cat si in 2016.