Ne apropiem de sfârșitul celui mai mare experiment de politică monetară din toate timpurile. Cresterea naționalismului, o inegalitate uluitoare și pierderea speranței în rândul tinerei generații sunt printre efectele sale variate. Dar care ar fi veștile bune? Lucrurile se schimbă numai atunci când trebuie.

„Ne apropiem de sfârșitul celui mai mare experiment monetar din istorie, atunci când băncile centrale au înlocuit
politicieni ca factori de decizie. Prin politicile lor de mentinere a ratelor dobânzii scăzute sau chiar negative și a masurilor de relaxare cantitativa pentru mult mai mult timp decât un ciclul economic normal, nu doar ca pietele nu sunt intr-o stare buna, de fapt efectul secundar nefericit este mult mai profund la nivelul economiei de piata„, precizeaza Steen Jakobsen, Economist Sef in cadrul Saxo Bank, intr-o analiza a pietelor financiare pe trimestrul II.

De asemenea, Jakobsen precizeaza ca, desi primul trimestru a inregistrat perioade scurte de volatilitate, pietele financiare se afla acum intr-o stare „zombie”, in care volatilitatea este scazuta, valoarea majoritatii activelor este la extreme in timp ce productivitatea este in scadere iar inegalitatea in crestere.

Dar, in timp ce aceasta alocare gresita a fondurilor a adus un ragaz de timp economiei, a crescut in acelasi timp interdependenta pietelor si tarilor la nivel global. Banca Centrala a Statelor Unite a ajutat mai mult pietele emergente decat America insasi, in timp ce China a devenit principalul motor de crestere la nivel mondial.

Principalii beneficiari ai sistemului global si politicilor de relaxare cantitativa au fost inca o data cei bogati, in timp ce majoritatea celorlalti participanti la piata au avut mai mult de suferit, a mai precizat oficialul Saxo Bank.

„Iata-ne acum in fata unei noi paradigme. Daca pana acum lupta s-a dat intre capitalism si comunism, acum razboiul este intre nationalism si globalizare. Protectionismul castiga teren, pe masura ce tot mai multe tari isi intorc interesul in interiorul granitelor, dand vina pe un cumul de influente externe, de la fenomenul imigratiei pana la lipsa de incredere in partenerii de afaceri. Discutia dintre politica comerciala si protectionism este acum etichetata razboi comercial„, a mai precizat sursa.