România asigură începând cu 1 ianuarie 2019 Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, pentru șase luni. În exercitarea mandatului său, Președinția României la Consiliul Uniunii Europene trebuie să acționeze ca un mediator imparţial, fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislația Uniunii, de asigurarea continuității agendei europene și de buna cooperare dintre statele membre şi instituțiile europene.

Însă, în calitatea sa de Președinte al Consiliului Uniunii Europene, România va avea posibilitatea de a-si imprima viziunea națională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care țara noastră le consideră importante.

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex: Brexit-ul, negocierea Cadrului Financiar Multianual post-2020 şi problema migraţiei, iar în primul semestru al anului 2019, vor fi organizate alegeri pentru Parlamentul European.

Pentru asigurarea continuităţii activităţii Consiliului pe o perioadă mai lungă de timp, statele membre care deţin preşedinţia lucrează împreună, în grupuri de trei, denumite Trio-uri. România va deschide Trio-ul de Președinții din care mai fac parte Finlanda și Croația.

IATA CARE SUNT PRIORITĂȚILE PREȘEDINȚIEI ROMÂNIEI

Pilonul 1: „Europa convergenței”

Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări să contribuie la  asigurarea convergenței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele membre prin creșterea competitivității și reducerea decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și consolidarea politicii industriale europene.

Obiective principale:
– avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027;
– dezvoltarea dimensiunii sociale a UE, prin punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale;
– avansarea agendei UE în domeniile economic și financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;
– promovarea cercetării și inovării, digitalizării și conectivității în vederea creșterii competitivității economiei și industriei europene.

Pilonul 2: „Europa siguranței”

Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări consolidarea unei Europe mai sigure printr-un plus de coeziune între statele membre pentru a face față noilor provocări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor și prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în domeniu.

Obiective principale:
– consolidarea securității interne, prin creșterea cooperării între statele membre și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate ale UE, protejarea siguranței cetățenilor, companiilor și
instituțiilor publice în spațiul virtual și îmbunătățirea rezilienței Uniunii la atacuri cibernetice;
– continuarea luptei împotriva terorismului;
– facilitarea operaționalizării Parchetului European;
– acordarea unei atenții sporite aspectelor privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare a
acțiunii în cadrul UE și prin promovarea cooperării cu țările de origine și tranzit, precum și prin facilitarea dialogului între statele membre în scopul identificării de soluții pentru o politică eficientă și sustenabilă a UE în domeniul migrației și azilului.

Pilonul 3: „Europa, actor global”

Pe durata mandatului său de Președinție a Consiliului Uniunii Europene, România va sprijini continuarea consolidării rolului global al UE prin promovarea politicii de extindere, prin acțiunea Uniunii în vecinătate, prin continuarea procesului de implementare a Strategiei Globale, prin asigurarea resurselor necesare la nivelul Uniunii și prin implementarea angajamentelor globale ale Uniunii Europene.

Obiective principale:
– promovarea consolidării capacităților de apărare și securitate ale Uniunii în strânsă complementaritate
cu procesele similare din cadrul NATO, cu accent pe consolidarea Parteneriatului strategic UE – NATO;
– sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comune, în principal prin consolidarea mecanismelor existente și asigurarea sinergiei noilor instrumente, precum: Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare și Cooperarea Structurată Permanentă;
– avansarea politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui plus de securitate în plan intern și extern;
– promovarea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniunii, prin aniversarea a 10 ani de la  lansarea Parteneriatului Estic și prin reafirmarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre;
– promovarea intereselor comerciale, atât prin consolidarea multilateralismului și modernizarea  sistemului comercial multilateral, cât și prin extinderea Acordurilor de parteneriat economic și de liber
schimb.

Pilonul 4: „Europa valorilor comune”

Președinția Românei la Consiliul Uniunii Europene va urmări stimularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promovarea politicilor privind combaterea discriminării, egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și prin creșterea implicării cetățenilor, și în special a tinerilor, în dezbaterile europene.

Obiective principale:
– promovarea combaterii eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului
și descurajarea discursului bazat pe ură.
– promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în  domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în  combaterea dezinformării.
– promovarea și susținerea inițiativelor legislative privind progresul social și reducerea decalajelor de  dezvoltare, oportunități egale între femei și bărbați, precum și asigurarea accesului la educație și pregătire a categoriilor dezavantajate.
– combaterea discriminării de gen pe piața muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remunerare  dintre femei și bărbați.

CNIPMMR a solicitat intr-un comunicat oficial, ca în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să fie acordată o atenție deosebită următoarelor priorități ale Comisiei Europene, menționate în “Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Programul de lucru al Comisiei pentru 2019. Îndeplinirea promisiunilor făcute și pregătirea pentru viitor”, care au efect asupra mediului de afaceri, din care le mentionam pe cele mai relevante:

– garantarea faptului că revenirea Europei la creștere economică aduce beneficii reale tuturor, ceea ce  înseamnă investiții în locurile de muncă ale viitorului;
– măsuri care să rezolve situația economică, socială și fiscal încă inegală între statele membre;
– impulsionarea tranziția către o economie circulară care sprijină inovarea, crearea de locuri de muncă și creșterea economică și care promovează utilizarea durabilă a resurselor;
– stimularea creșterii economice durabilă și crearea de locuri de muncă durabile în viitor;
– finanțarea durabilă în vederea mobilizării capitalului privat necesar pentru sprijinirea agendei UE privind schimbările climatice și dezvoltarea durabilă;
– ajungerea la un acord cu privire la propunerile referitoare la o taxă pe valoarea adăugată echitabilă și  eficientă, simplificarea sistemului, în special pentru întreprinderile mici;

Alte propuneri:

– acord cu privire la propunerile din domeniul dreptului societăților comerciale, pentru a garanta că  dreptul societăților de a se deplasa și de a se dezvolta dincolo de frontierele naționale nu este exercitat în
mod abuziv de o mică parte dintre acestea pentru a se sustrage de la plata impozitelor sau pentru a  submina drepturile lucrătorilor;
– o uniune a piețelor de capital pe deplin funcțională, cu piețe active și lichide;
– propunerea privind insolvența întreprinderilor, restructurarea și a doua șansă;
– promovarea cotării IMM-urilor pe piețele publice;
– aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, inclusiv instrumentele bugetare propuse în următorul cadru financiar multiannual;
– o politică comercială echilibrată și progresivă care să valorifice oportunitățile legate de globalizare;

CNIPMMR a mai solicitat ca în cadrul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene să fie vizate și obiective/acțiuni specifice, pentru susținerea antreprenoriatului și sectorul IMM-urilor, transmitand un numar de peste 20 de propuneri in acest sens.

[ajax_load_more]