Camera de Comerț Americană din România a publicat o analiză privind executia bugetară aferentă primelor nouă luni din 2018, in care arată că realizarea planului de investiții nu este o prioritate nici anul acesta pentru actualul guvern.

La începutul exercițiului bugetar curent AmCham România evidenția într-o analiză similară, o serie de potențiale vulnerabilități ale proiecției bugetare pentru anul 2018, reiterând în mod special necesitatea respectării planului de investiții, vital în viziunea AmCham pentru o creștere economică sustenabilă.

Analiza execuției bugetare aferente primelor 9 luni ale anului indică un nivel al deficitului de 16,8 miliarde
lei (1,77% din PIB). Raportat la PIB, acesta depășește cu mai mult de două ori nivelul deficitului înregistrat în
aceeași perioadă a anului 2017, respectiv cu 6,8 miliarde lei (0,79% din PIB).

„Faptul că și în aceste condiții anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,88%, foarte apropiat de nivelul maxim
de 3% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, confirmă îngrijorările cu privire la riscurile de încadrare
în ținta de deficit bugetar în 2018, chiar și în condițiile în care planul de investiții pentru anul în curs ar fi
realizat,” se mentioneaza in analiza.

Reducerea cheltuielilor planificate pentru investiții rămâne un mecanism de control al deficitului
bugetar

Cele mai utilizate mecanisme de control al deficitului bugetar sunt reducerile cheltuielilor planificate inclusiv
de la capitolele de investiții, în ciuda impactului negativ pe care restrângerea acestor tipuri de alocări le are
asupra creșterii economice reale și potențiale.

Din analiza primelor 9 luni ale anului 2018, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital,
precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,2
miliarde lei. Deși cu 25,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, prin raportare la investițiile
planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9
luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB).

O creștere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru
investiții și pentru reforme structurale care să sporească impactul investițiilor în economie și în societate în
ansamblu, prin consolidarea capacității instituțiilor publice și creșterea calității cheltuielilor publice.

Evoluția altor tipuri de cheltuieli bugetare comparativ cu 2017

Comparativ cu realizările anului 2017, bugetul de anul acesta (conform rectificării aprobate în septembrie
2018) prevede o creștere a cheltuielilor cu personalul de aproximativ 16,6 miliarde lei și o creștere a
cheltuielilor cu asistența socială de aproximativ 7,8 miliarde lei.

Raportate la aceeași perioadă a anului 2017, în primele nouă luni ale anului 2018, creșterea cheltuielilor cu
personalul este în linie cu sumele bugetate, atingând 12,8 miliarde lei, în timp ce creșterea cheltuielilor cu
asistența socială a depășit deja 8,5 miliarde lei. De asemenea, s-a înregistrat o depășire cu aproape 2,1 miliarde
lei a cheltuielilor cu bunuri și servicii, raportat la creșterea așteptată pentru întreg anul 2018.

În schimb, un efect pozitiv asupra deficitului bugetar l-a avut creșterea cu 3,2 miliarde lei a veniturilor nefiscale
în primele 9 luni din 2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, de la o proiecție de creștere de
1,7 miliarde lei față de 2017.

Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut și ele pe fondul contractării de noi împrumuturi dar și a contextului de creștere a ratelor de dobândă de pe piețele financiare. Luând în considerare contextul macroeconomic global caracterizat de normalizarea politicii monetare, așteptările cu privire la creșterea costului creditului sunt de continuare a tendinței de creștere a ratei dobânzii.

Mai este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare potrivit pentru situația macroeconomică a României?

Din perspectivă macroeconomică, modelul de gestiune a politicii bugetare prezintă câteva provocări
importante. Prima dintre ele este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare, care în viziunea noastră prezintă
un risc pentru managementul prudențial al politicilor macroeconomice în contextul maturității ciclului
economic curent și al tranziției către faza de decelerare a creșterii economice.

Într-o perioadă de expansiune economică în care România se confruntă și cu un exces al cererii care nu poate
fi acoperit de oferta internă precum și de un deficit al forței de muncă disponibile, crește pericolul accelerării
inflației.

Într-un astfel de context, lipsa unei consolidări fiscale în fazele favorabile ale ciclului economic limitează marja
de manevră pentru politicile de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea întreprinde. În acest caz,
o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor sociale și a investițiilor, devine iminentă.

„Astfel, încadrarea în limita deficitului bugetar rămâne în viziunea noastră un obiectiv deosebit de ambițios chiar și în condițiile ideale în care, în pofida estimărilor analiștilor, economia va crește în anul 2018 cu 5,5% în termeni
reali, evoluția veniturilor și cheltuielilor bugetare va urma structura anului precedent, și planul de investiții va
fi realizat integral,” concluzionează analiza.

[ajax_load_more]