BET
8377.37
-0.06%
BET-TR
12199.14
-0.04%
BET-FI
37158.12
0.28%
BETPlus
1250.01
-0.03%
BET-NG
692.98
0.05%
BET-XT
768.18
-0.09%
BET-XT-TR
1129.85
-0.08%
BET-BK
1611.26
-0.11%
ROTX
17344.17
-0.04%

Guvernul extinde legea cash-back și pentru comercianții cu ridicata și prestatorii de servicii

Autor: Financial Market
Timp de citit: 2 minute

Guvernul României a emis un punct de vedere cu privire la extinderea legii cash-back pentru comercianții cu ridicata și prestatorii de servicii, proiectul de lege urmand a se discuta marți, 15 mai 2018, în Comisia pentru Buget a Camerei Deputaților.

In acest sens, se vor relua discutiile publice cu privire la proiectul de lege prin care se urmareste promovarea plăților electronice și, implicit, reducerea economiei subterane, în contextul în care plățile în numerar sunt invers proporționale cu dimensiunea economiei gri, nefiscalizate, se arata intr-un comunicat al Mastercard Romania. 

De altfel, în România, numerarul în circulaţie are o pondere de aproximativ 60% din PIB, ceea ce reprezintă un nivel de peste 6 ori mai mare decât media ţărilor din Zona Euro, potrivit studiului „Impactul plăților electronice asupra economiei”, realizat de PwC la comanda Mastercard.

România are, în prezent, una dintre cele mai mari economii gri din UE – 27,6% din PIB, față de 28,4%, cât avea în 2013 – și unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor. Recordul negativ este atins de TVA, pentru care se colectează doar jumătate din valoarea datorată.

Totodată, gradul de colectare a taxelor ca pondere în PIB a fost pentru România, în 2015, la unul dintre cele mai reduse niveluri comparativ cu celelalte ţări din UE, în pofida nivelului ridicat al cotelor de impozitare – 28%, nivel ce situează România pe penultimul loc în UE.

Plăţile cu cardul reprezintă doar 6,4% din PIB, de peste 3 ori mai puţin decât media ţărilor din Uniunea Europeană, și la jumătate față de media din Europa Centrală și de Est, ceea ce ne plasează pe ultimul loc din UE, arată același studiu.

Prin extinderea obligației de a pune la dispoziția clienților serviciul de plată cu cardul, numărul agenților economici care oferă acest serviciu ar crește de la 69.842 la 138.134 si veniturile care ar putea fi fiscalizate cresc de la 164 de miliarde de lei la 465 de miliarde de lei.

Mastercard nu susține creșterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro a comercianților ce trebuie să permită plata cu cardul. Date ale Institutului Național de Statistică și ale Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 56% dintre firmele ce intră sub incidența legii se regăsesc în mediul rural. Doar 17% dintre comercianții din mediul rural au cifre de afaceri anuale de peste 100.000 euro, în timp ce 10% au cifra de afaceri anuală cuprinsă între 50.000 și 100.000 euro pe an. Restul comercianților, circa 73%, se regăsesc în plaja cifrelor de afaceri anuale de sub 50.000 euro,” se mai precizeaza in comunicat.

CITESTE SI:  Primele subscrise de Groupama Asigurări au crescut cu 9,3% în primul semestru al anului