BET
8684.75
0.32%
BET-TR
12661.74
0.33%
BET-FI
36496.09
0.45%
BETPlus
1296.57
0.33%
BET-NG
725.14
0.61%
BET-XT
789.39
0.4%
BET-XT-TR
1164.71
0.4%
BET-BK
1638.23
0.34%
ROTX
17965.05
0.31%

Dezvoltarea pieței de imobiliare în prezent și viitor la ‘Real Estate & Construction Forum’

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Pe 21 noiembrie a avut loc ‘Real Estate & Construction Forum’ la Hotel Radisson Blu, ediția VII. Conferința a decurs pe parcursul a două sesiuni de discuții interactive cu cei mai importanți jucători din sectorul de real estate. Cele două sesiuni ale conferinței au fost moderate de Mihai Pătrulescu – Senior Associate, Colliers International.

În prima parte a dezbaterilor, i-am avut alături de noi pe Dimitris Pergamalis – Head of Construction and Development, Globalworth; Andrei Pogonaru – Partener, Central European Financial Services S.A.; Dumitru Minciu – General Manager, Novart Engineering; Raluca Crişan – Director General, Ceetrus România; Roxana Dudău – Associated Partner, Head of Real Estate & Construction Department, NOERR; Lucian Anghel – Fondator și CEO, Timepal România ȘI Facilities Management Services.

Invitaţii au deschis discuţiile abordând evoluţia nevoilor clienţilor din sectorul de real estate, pe segmentul de entertainment. Andrei Pogonaru, care deţine Veranda Mall susţine că ‘strategia de dezvoltare pentru fiecare mall e diferită. Am 400 mii de oameni care locuiesc lângă Veranda Mall, cu vârstă între 25 şi 40 de ani, iar scopul meu este să îi atrag la mall după birou, nu în timpul programului. Încerc să creez o experienţă care să le vorbească despre ce înseamnă un al treilea loc – după casă şi birou.’ În ceea ce priveşte dezvoltarea zonei Obor,  Andrei afirmă: ‘Observ o revenire la media istorică. Acest areal a fost întotdeauna o zonă de comerţ, plină de case de negustori care vindeau în curte. Asta se întâmpla acum 300 de ani pe locul în care se află acum Veranda Mall. Încet-încet observ o revenire la retail şi case rezidenţiale. Dinamica zonei s-a schimbat, aşadar vor exista şi proiecte de office şi posibilitatea existenţei unor spaţii de co-working. Prevăd un mix de 60% rezidenţial, 20% comercial şi restul office.’

CITESTE SI:  A 10a ediție TEDxBucharest reunește 19 speakeri și povești unice despre depășirea barierelor

Despre evoluţia clădirior de birouri ne-a vorbit Dimitris Pergamalis, care subliniază: ‘dezvoltatorii mizează foarte mult pe poveste şi societate în proiectele dezvoltate, Globalworth a mers pe un alt concept: comunitate şi atmosferă – în colaborare cu spaţiile conexe, spaţii verzi, co-working etc. să creăm o comunitate. De exemplu, primul pas pe care l-am făcut în acest sens a fost să organizăm un eveniment de artă, interactiv în clădirile noastre, traversate de aprox. 100 mii de oameni. Aici trebuie să ne focusăm pe poveste, să cream comunitate şi să oferim ceva în plus – în Globalworth Tower au fost deja trei evenimente de artă. Cât despre evoluţia zonei Barbu Văcărescu, am avut noroc să începem dezvoltarea acesteia în 2007-2008 când am ajuns în Bucureşti. Este prima zonă de business a capitalei şi insistăm să credem în dezvoltarea ei şi în viitor. De aceea am adoptat conceptul de Globalworth District pentru a introduce elementul atractiv. Zona Dimitrie Pompeiu este o zonă similară, care se aliniază aceluiaşi concept – de a crea o comunitate, care să aibă acces la spaţii exterioare special amenajate care pot atrage şi oameni din afara business-urilor.’

În ceea ce priveşte cererea în zona de retail, Andrei ne-a prezentat o perspectivă optimistă: ‘Există branduri de succes din Vestul Europei, chiar din ţările baltice care văd în România oportunitatea comerţului competitiv. Pe partea de cinema au intrat în ţară deja operatori europeni majori. Competiţia este favorabilă mall-urilor, dar în acelaşi timp, noile branduri conduc piaţa către o volatilitate mai mare. Pentru consumator însă, putem vorbi despre cea mai bună experienţă de până acum – o epocă de aur a consumatorului.’

Dacă vorbim despre construcțiile de birouri, observăm o cerere în ascensiune. În 2018 s-au livrat 130 de mii mp, iar în 2019 doar de la noi se vor livra 40 mii mp – Renault Bucharest Connected, plus 35 mii mp – Globalworth Campus și încă o sală mare de conferințe. În 2020, în piață nu vor fi absorbite toate spațiile de birouri, nu ne vom confrunta cu o criză, ci cu o mică pauză, iar dezvoltatorii vor trebui să se focuseze pe clădirile smart, clădiri verzi, pe crearea unor comunități. Spațiile de co-working vor fi un buffer bun în perioada de corecție, de mini-criză.’, afirmă Dimitris.

Lucian Anghel vine în completarea discuțiilor despre clădirile verzi și susține că ‘există vești bune pe partea de eficiență energetică, inclusiv fonduri acordate care să sprijine și să încurajeze companiile pentru adoptarea unor astfel de soluții. În momentul de față, se încearcă un refreshment pentru clădirile vechi, în scopul atingerii unei eficiențe energetice mai mari. Pe partea de smart mettering, e important ca înainte de eficientizare, să vedem cum repartizăm costurile. O parte dintre ele sunt suportate de proprietari nefiind repartizate către chiriași. În România, 69% dintre companiile din România nu au iplementat un sistem de contorizare inteligent pe echipamentele principale, conform unui studiu realizat de EnergyPal în 2018, iar în ceea ce privește investiția într-un astfel de sistem, doar 35% dintre companii ar aloca buget pentru implemetarea contorizării inteligente.

E-commerce-ul a fost un alt subiect dezbătut în cadrul conferinței, fiind la nivel european un driver principal pe piața spațiilor logistice. ‘Dacă ne uităm la cifre, PIB-ul anual a crescut cu 2%, sectorul de e-commerce cu 15%, iar livrarea spațiilor logistice a înregistrat o creștere de 10%. Putem vorbi despre o creștere a cererii spațiilor logistice corelată cu evoluția sectorului de e-commerce.’, spune Sînziana. În completare, Daniel adaugă: ‘E-commerce este o sursă de chiriași pentru noi, va crește și în următoarea perioadă și observăm o aliniere mai lentă a robotizării spațiilor logistice, aceste investiții au nevoie de o perioadă de amortizare.’

Invitații au abordat și interesul pieței în ceea ce privește cererea față de clădirile istorice – ‘Observăm o creștere a cererii față de clădirile istorice și conceptul de a prelua o clădire veche și de a îi face un refresh. Provocarea cea mai mare este să îmbinăm elementele arhitecturale actuale cu stilul arhitectural al clădirii – pentru clădirea de pe Calea Victoriei ne confruntăm cu această situație: avem locația, trebuie să păstrăm însă structura existentă, finisajele etc. pentru a avea un produs care să satisfacă nevoile celor mai exigenți cumpărători’, spune Andreea.