BET
11514.29
-0.48%
BET-TR
22396.68
-0.48%
BET-FI
49204.36
-1.54%
BETPlus
1720.62
-0.48%
BET-NG
866.55
-0.27%
BET-XT
1009.38
-0.61%
BET-XT-TR
1950.96
-0.61%
BET-BK
2161.92
-0.47%
ROTX
25860.26
-0.61%


Nu există temeri foarte mari legate de piața imobiliară, deși mulți compară situația actuală cu cea din 2008”

Autor: Financial Market
Timp de citit: 10 minute

Real Estate & Construction Forum: „Vânzările online au fost o componentă importantă în pandemie”

Prima zi a conferinței Real Estate & Construction Forum care a avut loc luna aceasta, a debutat cu panelul cu focus pe retail, moderat de Liana Dumitru, Director | Retail Agency, COLLIERS, la care au participat: Omer Susli, Cornelia Nicolae, Petru Andronic și Vlad Mustață.

Toți specialiștii din panel au fost de acord că previziunile pentru această toamnă sunt optimiste, în ciuda creșterii costurilor și a instabilității regionale. Se poate observa un trend ascendent în ceea ce privește vânzările online, dar nu este de neglijat nici impactul pe care vânzările offline le au în continuare.

Liberalizarea prețurilor energiei au venit la un moment nepotrivit. Nici nu mai spun de dobânzile bancare – au urcat de la 3 la 8, iar asta se întoarce tot în magazin, reflectându-se în orice cumpărăm.

Eu consider că vor reveni anumite lucruri: prețul pe oțel a început să se apropie de punctul de la care a plecat… este vorba despre cerere și ofertă. A fost un boom când au crescut toate produsele, inclusiv materialele de construcție, însă eu sunt optimist că vor scădea în perioada următoare. Anul viitor va fi un an bun. 

Sperăm din toată inima să se termine războiul care e în vecinătate cu noi. Economia mondială e afectată de acest război despre care nimeni nu știe pentru ce este.

Referitor la online și offline, eu cred în puterea offline-ului. În anul 2001, am fost în Washington D.C., într-un mall imens în care nu era nimeni și arăta atât de urât…

La noi nu erau încă mall-uri, erau ceva de lux. La acel moment am crezut că vine sfârșitul erei de offline, însă acum 3 ani, când m-am întors acolo, am vizitat din nou acel shopping center, era full – asta înseamnă că offline-ul este locul în care omul socializează, bea o cafea, pune mâna pe produse. În online, întotdeauna din două produse, unul vine înapoi”, a punctat în acest context Omer Susli, Turkey – Romania Business Council Chairman, DEIK Foreign Economic Relations Board.

La rândul său, Petru Andronic, Country Manager, Sportisimo România, a vorbit despre strategia companiei de a transfera consumatorii din mediul online în cel offline:

Noi vedem foarte optimist această toamnă. Trebuie, mai întâi, să analizăm situația de toamna-iarna trecută, când aveam restricții și obligativitatea să verificăm clienții la intrare. Avem speranța că anul acesta colecțiile vor atrage clienții care anul trecut nu au avut acces. Suntem atenți la ce se întâmplă pe piață, dar pentru moment suntem optimiști. 

Pandemia a avut un boost – 50% dintre români au declarat că a fost prima dată când au încercat să practice sport. Sperăm la o creștere de două cifre – avem două proiecte pe care vrem să le extindem și facem tot posibilul să atragem clienți. Până la acest moment, pentru clientul nostru nu s-a schimbat nimic față de 2021. Anul acesta, noi am lansat mai multe servicii cu care vom atrage clienții în magazine și sperăm să facem magazinele mult mai accesibile pentru clienți. Încercăm să facem tot posibilul să facem condiții favorabile pentru clienți. Trebuie să avem grijă de noi în perioada aceasta, să creăm condiții favorabile pentru ei. 

E-shop-ul a fost o sursă importantă de venituri în perioada pandemiei, cu un boom în 2020-2021, însă acum se schimbă procentul. Am introdus mai multe servicii de online integrate în partea magazinului, avem click & collect, transmiterea în magazin a comenzii din online – avem multe servicii care ne ajută să transferăm clientul din mediul online în cel offline.”

În ciuda acestui trend optimist, retailerii se confruntă cu provocări generate de lipsa forței de muncă, a completat Cornelia Nicolae, Retail Operations Director, Fashion House Group: Performanțele au rămas pozitive chiar și în perioada post-Covid. În prima jumătate a anului, avem rezultate mai mari ca în perioada de «revenge shopping», din 2020 și 2021. Rata de conversie e mai mare de 85%, iar numărul vizitatorilor a crescut. Motivele ar fi oferta mult mai diversificată de branduri, stocurile consistente și prețurile mult mai accesibile, mai mici ca în magazinele din orașe ale acelorași branduri. Sunt provocări foarte mari din lipsa forței de muncă și, în special, a forței de muncă calificate. Dacă ne gândim la rezultatele de la finalul anului, ele rămân într-o zonă optimistă.”  

Prima zi a „Real Estate & Construction Forum” a continuat cu o sesiune de prezentări, deschisă de Monica Movileanu, Partener de Audit, Lider al Departamentului de CMAAS, PwC România, care a vorbit despre reglementările ESG pentru sectorul de Real Estate.

La nivel de sustenabilitate, la nivelul Uniunii Europene ne dorim să atingem agenda europeană prin reducerea emisiilor până în 2050, ne dorim o transparență din partea companiilor.

Dacă ne uităm la zona de Real Estate, European Green Deal este extrem de relevant pentru companiile din acest sector. În Europa există 220 de milioane de clădiri construite înainte de 2001, iar 85-95% dintre ele vor fi în continuare funcționale în 2050.

Nu ne dorim să construim mai mult, ci mai eficient energetic, astfel că la nivel de UE, se propune renovarea a 35 milioane de clădiri până în 2030. Companiile trebuie să vadă cum poluează, care e efectul emisiilor, câtă apă consumă, cât spațiu ocupă. Se dorește o reutilizare a materialelor – deșeurilor ce rămân în urma construcțiilor și demolărilor – o reciclare de până la 70%”, a precizat ea.

În continuare, Alina Popa, Head of Legal, CITR, a vorbit despre noile mecanisme legislative ce pot sprijini companiile din construcții să depășească perioadele dificile – acordul de restructurare și concordatul preventiv.

Prețuri ridicate la energie, creșterea prețurilor la materia primă, situația creată de pandemie, situația creată de război pot impacta un business. Când vorbim despre companii cu dificultăți, ne gândim la cele care au probleme operaționale, probleme care apar în industria respectivă, despre companii captive în contracte cu clienți sau furnizori sau activează în piețe cu probleme. Ar trebui să ne gândim la două elemente esențiale: prevenție și negociere. 

Legislația nu prevede un set de indicatori economico-financiar care definesc încadrarea unui client în starea de dificultate. Dificultatea este definită ca o stare a companiei generată de orice împrejurare care determină o afectare temporară a activității ce dă naștere unei amenințări reale și grave la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și  plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Totuși debitorul în stare de dificultate este capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente, deci el nu este într-o stare de insolvență.”

Sesiunea de prezentări a fost încheiată de Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta, și Narcisa Chirilă, Tax Manager, PKF Finconta. Ele au prezentat principalele modificări aduse Codului Fiscal și impactul acestora pe piața de real estate.

Avem reguli noi de aplicare privind impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Din ianuarie 2023, sistemul de impunere devine opțional dacă îndeplinesc condițiile impuse de legislație și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit. De exemplu, o întreprindere care aplică la acest sistem în 2022 și înregistrează la 31 decembrie 2022 o cifră de afaceri de 800.000 de euro, începând cu 1 ianuarie 2023 va plăti impozit pe profit.” 

România devine tot mai atractivă pentru dezvoltatori, a fost părerea unanimă a participanților la acest panel, însă României îi lipsește infrastructura și alte facilități de care beneficiază țări precum Polonia, Ungaria.

Aș separa logistica în două mari categorii: logistică pentru consum și logistică pentru distribuție. Există discuții tot mai aprinse legate de faptul că nu suntem în Schengen – dacă se va întâmpla, România ar putea fi extrem de relevantă pentru Europa și pentru o piață mult mai mare; am putea să nu mai pierdem dealuri față de Polonia și Ungaria din cauza lipsei infrastructurii. Pentru Cluj există potențial, iar intrarea în Schengen ne-ar ajuta foarte mult (…). 

Noi ne-am dezvoltat în primul rând ca o consecință a faptului că zona de vest a Clujului s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani din punct de vedere rezidențial. Partea comercială a venit încet, încet, dar nu aveau locuri de muncă. Prin dezvoltarea unui parc care să aducă locurile de muncă mai aproape de casele oamenilor se creează un avantaj real. 

Chiar dacă parcul e mic, chiar dacă la început nu exista tracțiune suficientă pentru o cantină, s-au găsit soluții outside the box – la început s-a adus un food truck care să asigure nevoile, s-au găsit soluții care să crească standardele de lucru, iar fiecare angajat care nu mai are aceleași condiții pe care le-a avut la un moment dat, s-ar putea să își caute un alt loc de muncă. Se pune presiune pentru a crește constant calitatea serviciilor și a locurilor de muncă”, a menționat Daniel Paraschiv, Co-founder, Urbano Parks, în acest context.

CITESTE SI:  CFO Conference Timișoara – 18 noiembrie 2022. Vorbim rolul CFO-ului de astăzi și principalele noutăți fiscale pentru 2023

Un alt subiect abordat a fost legat de dezvoltarea parcurilor regionale.  

Este un aspect să ai un parc regional, dar dacă vrei să atragi și dezvolți o zonă, trebuie să ai acoperire regională și să oferi flexibilitate clienților tăi. Bucureștiul atrage și va atrage în continuare, dar are nevoie și de parcuri noi. Pe zona de hub-uri regionale, Oradea e ceva deosebit. Ne bucurăm să fim acolo, ne bucurăm că am pus o clădire în aeroport. Suntem atât de buni pe cât ne ajută și comunitatea locală de business. 

Pentru că vorbeam despre creștere, vreau să înțelegem cu toții că atunci când o companie din extern vine în România să dezvolte ceva, vine cu standardele din extern și aici ar trebui să ne aliniem – mă refer la infrastructură, benzi suplimentare pe care să intri sau să ieși din parc.

Mă refer și la confortul muncitorului – noi oferim și pentru ei confort adecvat în clădiri: are nevoie să nu stea la 40 de grade fără niciun spațiu verde. După ce are unde să muncească și unde să stea la umbră, omul are nevoie să mănânce undeva – are nevoie de un centru multifuncțional. Dacă se accidentează, oamenii au nevoie și de un punct medical implementat gratis. În cele din urmă, ai nevoie de o zonă unde oamenii să stea. Toate aceste servicii aduse la un loc creează o dezvoltare, dar toate trebuie gândite pe un masterplan, a spus Andrei Koszti, Regional Commercial Manager, CTP Romania.

În acest context, Dana Bordei, Commercial Country Manager, VGP Romania, a explicat că este foarte important accesul la infrastructura de trafic greu.

Pentru partea de infrastructură, noi dezvoltăm numai în zone în care avem acces direct către infrastructura de trafic greu. Toate parcurile dezvoltate și toate pe care le vom lansa au acest gen de acces. Suntem de acord că nu putem să facem parcuri în mijlocul câmpului, dar aceste parcuri înseamnă o competiție în continuare. 

Cu toate acestea, în toată filosofia de construcție de birouri și de spații sociale în parcurile noastre, încercăm foarte rar să construim birouri pe mezanin, deși mulți clienți ne întreabă dacă nu vrem sau nu putem. Noi facem asta foarte rar, pentru că înseamnă niște holuri lungi, foarte întunecate, iar aceasta face parte din filosofia de wellbeing a chiriașilor din parc. Încercăm să creăm parcuri cât mai aproape de oraș. Tot ce înseamnă spații de restaurant, zone medicale, bineînțeles că trebuie să existe în parc.”

Real Estate & Construction Forum – ZIUA II: „Inclusiv în pandemie a existat cerere pentru spații de birouri și ne-am bucurat să vedem cum companiile au menținut viziunea pe termen lung”

Cea de-a doua zi a conferinței a debutat cu un panel de dezbatere cu focus pe office, moderat de Lucian Opriș, Director, Tenant Services, Office 360 & Industrial, COLLIERS, la care au participat: Ștefan Tudos, Andrei Boca, Mihai Păduroiu, Carol Petrică și Ramona Predescu (Iacob). În ciuda pandemiei, spațiile de birouri sunt în continuare ocupate la capacitate maximă, au subliniat participanții la panel, precizând, totodată, că noua nevoie de flexibilitate a angajaților duce la reconfigurarea acestor spații, astfel încât să se plieze pe așteptările oamenilor.

Nu e niciodată bine să lași o criză să treacă fără să faci niște lucruri mai speciale – pentru noi s-a potrivit bine, pentru că am lansat Yunity acum, deși nu ne dorim să fie contextul acesta, însă impactul pe prețuri e semnificativ (…). Noi încercăm să creăm un spațiu în afara zonei de birou în care angajatul să iasă, să se poată relaxa, să se simtă autentic și să se regăsească în facilitățile pe care le oferim.

Să poată, de exemplu, după program să meargă la stand-up comedy într-un amfiteatru din cadrul parcului. Vom construi o comunitate, vom face evenimente pentru angajați – evenimente diverse, astfel încât fiecare angajat să găsească o activitate în care să se regăsească, să se simtă valorizat ca om.

Vom avea un centru de conferințe unde să ținem evenimente culturale, expoziții. Vom face un spațiu fizic deosebit de atractiv, care va fi diferit și va arăta foarte bine, căruia îi vom da viață prin activitățile noastre. Avem experiență cu comunitățile din West Gate și Novo Park – vom continua ceea ce am făcut de mulți ani, dar la un alt nivel”, a precizat Ștefan Tudos, Vice-President, Genesis Property.

Pandemia a adus un val de cereri noi, în sensul în care companiile au decis să reducă anumite suprafețe și să facă un salt calitativ. Sunt companii care au redus suprafața, dar au făcut, profitând de acest context al pandemiei, un salt calitativ substanțial. De exemplu, la Floreasca, în One Tower, am închiriat clădirea 100% în timpul pandemiei.

Prin revenirea la birou, au un argument foarte solid pentru a convinge angajații să se întoarcă. Există și companii care au crescut în pandemie, au avut o evoluție economică, și care fie au făcut consolidări sau au avut nevoie să crească, accesând un nivel de calitate superioară, o clădire nouă, cu multe certificări, cu multe facilități. Aceasta a fost experiența noastră la nivelul Bucureștiului în trei locații – Floreasca, Herăstrău, Cotroceni. 

Inclusiv în pandemie a existat cerere și ne-am bucurat să vedem cum companiile au menținut viziunea pe termen lung și nu au acționat în febra contextului sanitar, nu au luat decizii pe termen scurt. Au menținut viziunea pe termen lung, inclusiv asupra zonei ce are impact pe zona de real estate, ceea ce a generat o cerere sănătoasă în piață.

Acum există două fenomene care se suprapun la nivelul Bucureștiului: lipsa de proiecte noi și reticența dezvoltatorilor de a începe proiecte noi, astfel că oferta a scăzut dramatic, iar asta se va reflecta. Este greu de evaluat acum cererea, dar cu siguranță va exista o presiune. Nefiind destule proiecte, rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile anul viitor, a intervenit, la rândul său, Mihai Păduroiu, CEO Office Division, One United Properties

În același timp, Andrei Boca, Senior Leasing Manager Globalworth, a explicat că se poate observa un trend privind reîntoarcerea oamenilor la birou. „Work from home duce către flexibilitate. Avem tot timpul creștere a gradului de ocupare a spațiilor – am plecat de la 100%, însă reîntoarcea la birou după cei doi ani de pandemie, de lucru de acasă, nu se vede în câteva săptămâni.

Însă putem sesiza o creștere. Sunt și companii care preferă în continuare lucrul de acasă 100%, dar sunt și companii care fac eforturi pentru aducerea a cât mai mulți angajați la birou. Sunt și companii care lucrează cu date confidențiale și nu pot lucra din cafenea sau din alte spații. Îmbunătățim proiectele aducând facilități și fiind flexibili.”

De aceeași părere este și Carol Petrică, Leasing Manager, ISHO – Mulberry Real Estate and Development, care a punctat că oamenii își doresc să facă parte dintr-o comunitate. „Eu nu cred în acest work from home. Cred că atunci când ai un business, faci parte dintr-o comunitate, iar ca să ai un business de succes, trebuie să îți dezvolți o echipă care să ducă business-ul mai departe. Dacă nu vii la birou, dacă nu comunici cu colegii, dacă nu ai aceste relații de discuții, de dezvoltare, de comunicare… dacă nu creezi echipa respectivă, va fi destul de greu să duci business-ul mai departe. 

Vedem destul de mulți oameni care se întorc la birou – majoritatea din managementul companiilor, mai ales în multinaționale. Noi ajutăm cât putem de mult cu toate facilitățile pe care le putem îmbunătăți la ISHO. Vedem o creștere importantă a celor care vin la birou. Poate că, punctual, industria de IT nu se înghesuie să vină la birou, dar în rest cred că acesta este trendul și, dacă mă întrebați pe mine, este și logic să fie așa”, a spus el.