BET
16838.36
-0.26%
BET-TR
34937.55
-0.26%
BET-FI
59897.97
-0.98%
BETPlus
2488.64
-0.26%
BET-NG
1205.13
-0.11%
BET-XT
1434.84
-0.36%
BET-XT-TR
2943.66
-0.36%
BET-BK
3096.27
-0.44%
ROTX
36979.69
-0.22%


Cum arată viitorul sistemului de pensii din Romania?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 6 minute

Subiectul pensii, a fost, este, si va fi important datorita impactului major asupra intregii societatii si a persoanelor care depind de veniturile din pensii. Contextul actual este cu atat mai animat, cu cat au avut sau ar fi putut avea loc schimbari majore in ultima perioada.

Conform unui studiu facut recent de Asociatia profesionistior in investitii CFA Romania, redăm mai jos cateva teme de importanță ridicata in jurul subiectului pensii, care se evidentiaza in perioada curenta.

Cresterile pensiilor publice: dupa doi ani de cresteri cu 10% si 15% a punctului de pensie, in 2020 acesta ar urma sa creasca cu inca 40%, fapt care, desi ne bucura bunicii si parintii, vine cu riscuri la adresa stabilitatii financiare a tarii punand presiune pe deficitul bugetar si ingreunand finantarea acestuia. In plus, alocarea unei parti tot mai mari din resursele bugetare catre pensii si salarii lasa foarte putin spatiu pentru finantarea investitiilor publice, a sistemului
de sanatate, educatie etc.

De asemenea, pe langa inca o crestere anuntata pentru anul 2021, legislatia in vigoare prevede si o recalculare a pensiilor, care desi regleaza anumite discrepante, vine cu o presiune si mai mare asupra bugetului statului, in urma recalcularii existand doar posibilitatea cresterii pensiilor.[emaillocker]

Presiunea la care este deja supus bugetul Romaniei, face ca deficitul estimat sa atinga 4,4% in 2019, mult peste nivelul de 3% impus de Pactul de Stabilitate si Crestere, cu perspective de inrautatire pentru anii urmatori. Mai mult, ca urmare a masurilor mai sus amintite, ponderea cheltuielilor publice cu pensiile, va creste cu peste 5% din PIB pana in 2022, ceea ce va face dificila sustenabilitatea bugetului de stat si nu va lasa loc pentru fonduri alocate investitiilor publice pentru cel putin un ciclu economic. Aceste constrangeri bugetare vor avea un impact negativ asupra cresterii economice viitoare.

Sustenabilitatea sistemului public de pensii

In anul 2018 Institutul National de Statistica a publicat cifre privind “Drepturile de pensie acumulate la sfarsitul anului 2015”, in contextul procesului de imbatranire a societatii si al cerintelor europene de transparenta.

Concret, aceste cifre arata valoarea prezenta a obligatiilor pe care statul le are cu plata pensiilor viitoare, atat pentru persoanele aflate la pensie cat si pentru beneficiile acumulate pana in prezent de persoanele aflate in campul muncii. Cifrele relevate de I.N.S. sunt semnificative: datoria implicita a statului cu pensiile viitoare, era, la finalul anului 2015 de 1.295 miliarde lei (aproximativ 288 miliarde EUR, la cursul de schimb EUR/RON din anul 2015), sau aproximativ
182% din PIB-ul acelui an.

Pentru analiza curenta insa, relevanta este si evolutia punctului de pensie din ultimii ani. Astfel, am ajustat cifrele publicate de I.N.S. cu maririle generoase de pensii publice generoase acordate in ultimii ani si cu prevederile legii privind cresterea punctului de pensie pentru anii urmatori, pana in anul 2021.

Ajustand cifrele publicate in 2015 cu evolutiile ulterioare si prevazute de lege, valoarea actualizata a drepturilor de pensie acumulate este estimata a fi 2.821 miliarde lei la finalul anului 2021 (aproximativ 590 miliarde EUR la cursul de schimb din prezent), reprezentand 250% din PIB-ul nominal estimat pentru acel an.

Facand o comparatie, datoria publica a Romaniei este in prezent in jur de 35% din PIB. Astfel, Romania se poate lauda cu o datorie publica explicita mica, insa considerand si obligatiile implicite cu drepturi de pensie ale cetatenilor (drepturile pensionarilor in plata si drepturile acumulate de catre persoanele active pana in prezent) se poate observa dimensiunea poverii reale semnificativ mai mare.

Prezentam mai jos estimarea deficitelor Casei Nationale de Pensii Publice:
Ipoteze folosite:
» PIB nominal creste cu 5,5%;
» Punctul de pensie creste doar cu inflatia de 3% dupa 2021;
» Populatia scade conform estimarilor I.N.S., numarul de salariati scade conform scaderii populatiei;
» Populatia de peste 65 de ani creste conform estimarilor I.N.S., numarul de pensionari creste conform cresterii populatiei peste 65 de ani.

Demografie: piramida populatiei, scaderea populatiei, cresterea numarului de pensionari/imbatranire

Proiectiile diverselor institutii arata continuarea trendului demografic descendent. Conform prognozelor Oganizatiei Natiunilor Unite, populatia Romaniei va continua sa se reduca, si va ajunge in 2050 la aproximativ 15,7 milioane. De asemenea, tot Organizatia Natiunilor Unite estima in anul 2017, faptul ca acest spor negativ va ajunge la 120 mii/an. In realizarea acestei estimari s-a luat in considerare o migratie neta intre 2015 si 2050 de numai 425 mii locuitori.
Conform prognozelor I.N.S., populatia Romaniei va ajunge in 2030 la 18 milioane, iar in 2060 intre 12 si 14 milioane.

Nu numai ca populatia se va reduce, dar va si imbatrani, ceea ce va avea consecinte negative asupra dezvoltarii economice si de asemenea va pune o presiune puternica asupra sistemului public de pensii. Probabil acesta va deveni nesustenabil in lipsa majorarii substantiale a varstei de pensionare si/sau a majorarii fiscalitatii. Un exemplu in legatura cu majorarea varstei de pensionare: in prezent in Germania este o dezbatere cu privire la majorarea varstei de pensionare la 69 de ani, iar Germania este o tara care poate atrage lucratori tineri si cu grad inalt de calificare profesionala.

CITESTE SI:  Hidroelectrica recompensează acționarii cu dividende de aproape 6,3 miliarde lei, adica un randament de 11%

 

Piramida pe grupe de varsta confirma imbatranirea populatiei. (Anul 2030)

Evolutia viitoare a migratiei externe este greu de anticipat, aceasta depinzand de evolutia economica si sociala a tarii (factori interni), precum si de politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate, care vor fi in stransa legatura cu evolutia economiilor acestor tari (factori externi).

Probabil ca multi dintre romanii care ar fi plecat de la sat catre un oras mare din Romania (migratie interna din mediul rural catre mediul urban), aleg acum varianta plecarii direct in strainatate. Ca urmare, nu se intrevede o reducere in viitor a migratiei externe.

O solutie pentru sustenabilitatea sistemului de asigurari sociale ar putea fi importul de forta de munca, insa acesta depinde foarte mult de nivelul de trai pe care poate sa il ofere Romania. Iar in acest caz, Romania nu este intr-o situatie buna, iar pentru atragerea unui personal inalt calificat, Romania va intra in concurenta cu tari mult mai dezvoltate (de exemplu Germania, Franta, Italia, Austria, Olanda etc.). Prin urmare, sansele sunt minime de a castiga competitia cu tarile vestice.

In aceaste conditii, exista un risc semnificativ ca sistemul public de pensii sa nu poata fi sustinut in forma actuala, respectiv varsta de pensionare, plan de crestere a punctului de pensie, contributii de asigurari sociale. Probabil, cea mai buna optiune este un mix al celor trei parametri mentionati anterior, si anume:

Majorarea varstei de pensionare. Acesta este un trend care deja se observa la nivel international. Probabil aceasta va fi prima optiune.

si/sau

Cresterea mai lenta (sau mentinerea constanta) a punctului de pensie. In general, la nivel international, o pensie publica asigura doar un nivel minim de venituri.

si/sau

Cresterea taxarii pentru populatia activa (prin contributii de asigurari sociale).

Spre exemplu, la nivel international, in perioada 1995 – 2017 au fost implementate urmatoarele masuri:
» 76 de tari au crescut contributia la sistemul public de pensii;
» 55 de tari au crescut pragul varstei de pensionare;
» 60 de tari au redus beneficiile pentru actualii pensionari.

Ca o concluzie a celor expuse anterior, pentru asigurarea unei independente financiare la varsta pensionarii, o mare parte din efort va fi cel propriu – economisirea si investirea personala pentru a depinde cat mai putin de sistemul public de pensii.

Important de mentionat este faptul ca de la generatia X in jos (persoanele nascute in intervalul aproximativ 1961 – 1980), in planificarea comportamentului de economisire, este prudent sa consideram ca pensia publica va fi foarte mica in raport cu nevoile financiare (da, asigurarile sociale devin de fapt o taxa, nu un beneficiu pentru platitor).

Aceasta situatie este observata deja pe plan international, inclusiv in tarile dezvoltate: varsta de pensionare se majoreaza (cu protestele sociale aferente), sau pensionarii se reintorc in campul muncii, deoarece pensia publica este insuficienta pentru acoperirea cheltuielilor curente si de sanatate (Romania neavand o situatie buna nici la acest capitol).

De exemplu, reintoarcerea in campul muncii se manifesta in Statele Unite (unde sistemul privat de pensii este optional). In Romania, taxa curenta aferenta sistemului public de pensii este de 21,25% (in anul 2019). La un calcul simplu, fara a lua in considerare valoarea in timp a banilor, o persoana activa este taxata cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioada de 35 de ani, iar apoi pensia este aproape 45% din salariu.

In aceste conditii, o persoana aflata la pensie, primeste in jur de 55%-60% din suma contribuita pe parcursul vietii active. Daca este luata in considerare si valoarea in timp a banilor, suma primita (ca procent din contributii) este si mai mica. Mai mult, in caz de deces al contributorului, banii cotizati la Pilonul 1 raman in proprietatea statului, iar statul nu are nicio obligatie fata de mostenitori (cu exceptia marginala a pensiei de urmas). Astfel, contributiile de asigurari sociale sunt de fapt o taxa pe munca, nu un beneficiu pentru contributor.

Din aceasta cauza, a nesustenabilitatii pe termen mediu a sistemului public de pensii, a fost infiintat, in anul 2008 sistemul privat – Pilon 2 de pensii, unde banii acumulati (in conturi individuale) sunt proprietatea contributorului si sunt investiti de administratorii fondurilor de pensii in interesul contributorilor. Este important de mentionat faptul ca randamentele acestor fonduri au fost semnificative de la infiintarea sistemului si pana acum.

Mai mult, contul de Pilon 2, fiind proprietatea contributorului, in caz de deces al acestuia este transmis automat
mostenitorilor. Din pacate, in configuratia actuala, procentul din contributii alocat Pilonului 2 a fost redus, pentru a se acoperi deficitul bugetar, si in prezent este prea mic pentru a asigura independenta financiara a contributorului la varsta pensionarii.

Material realizat pe baza studiului Viitorul sistemului de pensii din Romania, lansat de CFA Romania.[/emaillocker]


 

[ajax_load_more]