În parteneriat cu PKF Finconta, BusinessMark a organizat cea de-a patra ediție a evenimentului Autumn Tax Update Forum pe 5 octombrie la Hotel Intercontinental. Evenimentul constituie un prilej de analiză și dezbatere a fiscalității în România și a reunit reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și experți fiscali.

Am dezbătut alături de invitații noștri subiecte legate de noutățile legislative cu incidență fiscală: TVA – cazuri practice și jurisprudența recentă a CJEU, inspecția fiscală și contestația, aspecte privind impozitul pe profit, fuziuni transfontaliere, impozitarea la ieșire, societăți străine controlate, noutăți la nivel național și internațional în domeniul prețurilor de transfer, BEPS și alte tendințe la nivel global în taxarea profiturilor.

Primul speaker, Gabriel Negru – Senior Tax Consultant, PKF FINCONTA – a introdus în discuție normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale cu incidență directă asupra funcționării pieței interne, aprobate prin Directiva UE 1164/2016 (ATAD), transpuse in legislatia nationala prin OUG nr. 79/2017. ’În contextul economic actual, la nivel mondial, când toate statele caută mijloace pentru a atrage venituri mai mari la buget și de a menține profiturile în propria țară, directiva stabilește: ‘în ceea ce privește impozitarea internațională este necesar ca impozitele să fie datorate în jurisdicția fiscală în care sunt generate profiturile și valoarea adaugată și pe cale de consecință stabilirea unei echități fiscale și combaterea practicilor împotriva ‘erodării bazei impozabile și a transferurilor profiturilor – BEPS’.’, afirmă Gabriel. Acesta mai adaugă: ‘Pentru realizarea acestui obiectiv de combatere a practicilor împotriva BEPS, directiva prevede stabilirea unor norme cu privire la: limitarea dedcutibilității dobânzii; impozitarea la ieșire – o normă generală antiabuz; norme privind societățile străine controlate; norme privind combaterea tratamentului neuniform al elementelor hibride.’

Narcisa Chirilă – Tax Manager, PKF FINCONTA – a continuat dezbaterea, aducând în discuție câteva studii de caz, cazuri care au ajuns la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Narcisa subliniază faptul că ‘prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, țara noastră s-a obligat să respecte deciziile CJEU. În plus, art.11 alin. 11 din Codul Fiscal precizează că “În domeniul taxei pe valoarea adaugată și al accizelor, autoritățile fiscale și alte autorități naționale trebuie să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.” Astfel, interpretarea CJEU trebuie luată în considerare la formularea opiniilor Ministerului de Finanțe pentru a asigura aplicarea uniformă a legii, în soluționarea contestațiilor și a litigiilor aduse în fața instanțelor judecătorești, dar și elaborarea legilslație fiscale.‘

Am intrat în mai multe detalii în ceea ce privește prețurile de transfer cu Nilanjan Nag – Transfer Pricing Manager, PKF  – ‘conceptul prețurilor de transfer face referire la prețurile aferente tranzacțiilor internaționale care se desfășoară între două entități afiliate’. Pentru implementarea planului BEPS în legislația locală privind prețurile de transfer, iată care sunt informațiile suplimentare care trebuie incluse în documentația prețurilor de transfer: ‘Principalele funcții îndeplinite, riscuri asumate și activități utilizate care contribuie semnificativ la generarea de valoare adăugată la nivelul fiecărei părți afiliate din cadrul grupului; Potențiala reconstrucție a afacerilor desfășurată la nivel de grup; Prezentarea aranjamentelor de contribuții la cost; Prezentarea principalelor puncte de vânzare pentru livrarea de bunuri și prestarea serviciilor; Descrierea detaliată a activității de cercetare-dezvoltare a grupului; Descrierea politicii privind prețurile de transfer în legătură cu activitățile de finanțare intra-grup.’

Cea de-a doua sesiune a conferinței a continuat alături de Dan Manolescu – Președinte, Camera Consultanților Fiscali – care ne-a vorbit despre previziunile din domeniul fiscal din următoarea perioadă. ‘Odată cu reducerea cotei de TVA cu intrare în vigoare în noiembrie, având efect atât pe bugetul anului curent și cât pe cel de anul viitor, ne așteptăm să mai existe o ordonanță în toamna aceasta. În ceea ce privește taxarea inversă, nu cred că România nu va opta pentru prelungirea acestei taxări. În același timp, s-a discutat un alt proiect de aplicare ca o analiză pilot pentru taxarea inversă cu analiză generalizată. Este clar că avem nevoie de o prevedere clară de prelungire. Pe zona de procedură, nu avem încă date concrete, există o intenție prin intermediul căreia diverse companii să beneficieze de o anulare de datorii și penalități. Este un proiect adresat comapniilor de stat, care să încurajeze plățile până la 31 decembrie.’

În continuare, Tanți Anghel – Specialist Procedură Fiscală – ne-a vorbit despre inspecția fiscală, abordând teme precum principiul unicității inspecției fiscale și excepția celor 3 R, avizul de inspecție fiscală – natură juridică și efecte, durata legală de efectuare a inspecției fiscale și consecințele depășirii, formele speciale ale dreptului la audiere în procedura inspecției fiscale.

Ultimul speaker, Georgeta Toma – director Direcția de Legislaţie, Impozite Directe, Impozit pe Profit din cadrul Ministerului Finanţelor Publice – a vorbit despre ultimele actualizări în ceea ce privește impozitul pe profit. ‘Dacă vorbim despre regimul fiscal al creanțelor cesionate, pierderea netă reprezentând diferenţa dintre preţul de cesiune şi valoarea creanţei cesionate este deductibilă în limita unui plafon de 30% din valoarea acestei pierderi. În cazul în care cesionarul cedează creanţa, pierderea netă se determină ca diferenţă între preţul de cesiune şi costul de achiziţie al creanţei. În ceea ce privește instituţiile de credit, în situaţia în care creanţele cesionate sunt acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi în situaţia în care creanţele sunt scoase din evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt cesionate, 70% din diferenţa dintre valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor.’