BET
16009.9
0.76%
BET-TR
33214.33
0.76%
BET-FI
58544.65
0.45%
BETPlus
2376.38
0.72%
BET-NG
1149.31
0.53%
BET-XT
1370.69
0.69%
BET-XT-TR
2811.71
0.69%
BET-BK
3006.72
0.63%
ROTX
35725.73
0.95%



Analiză KRUK: 65% dintre români nu au fonduri de urgență, în timp ce un sfert din populația poloneză ar putea trăi chiar și un an din aceste economii

Autor: Monica Preda
Timp de citit: 3 minute

Dacă ar rămâne fără venituri, 65% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână. Aproape jumătate (46%) din populație nu face economii, iar dintre cei care fac, 27% nu pun bani deoparte într-un fond de urgență, conform rezultatelor celui mai recent studiu național care reflectă atitudinile și obiceiurile românilor în domeniul financiar, realizat de KRUK România împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an.

În schimb, 25% din polonezi declară că ar putea trăi cel puțin un an din banii acumulați într-un astfel de fond, arată o analiză comparativă realizată de companie.

“Există o diferență esențială între banii puși deoparte pentru situații iminente, la care avem acces imediat și economiile pe termen lung. Primul pas pe care ar trebui să-l facă românii perocupați de independența financiară e asigurarea unui fond de urgență, care să fie mereu la îndemână. De altfel, planificarea bugetului și economisirea definesc nivelul de educație financiară a unei comunități. În România, jumătate din populatie își gestionează responsabil bugetul, planificând cheltuielile lunare, și putin peste 50% ar pune banii la muncă dacă ar dispune de o sumă mare. În plus, faptul că peste 90% dintre români simt nevoia de educatie financiară ne determină să investim și mai mult în obiectivul KRUK România de a crește gradului de alfabetizare în acest sens, de la 8 la 20% până în 2030”, declară Liviu Costică, COO KRUK România.

29% dintre români nu-și planifică niciodată bugetul, iar 30% își permit să cumpere doar strictul necesar, arată studiul. 10% din populație nu-și permite însă nici cheltuielile de bază, în timp ce, în Polonia, procentul celor cu venituri insuficiente e de numai 3%.

Dacă ar dispune de o sumă mare de bani, 14% dintre români nu ar economisi deloc. În rest, cei mai mulți (33%) i-ar depune la bancă sau ar investi in imobiliare (11%), în timp ce doar 5% dintre cei chestionați ar deschide o afacere și doar 2% ar fi dispuși să investească la bursă. În continuare, 14% din populație ar ține banii la saltea.

În ceea ce privește prioritățile, majoritatea respondenților achită prima dată utilitățile și serviciile de bază (98%), apoi cumpărăturile uzuale în gospodărie (95%) și cheltuielile cu sănătatea (95%); urmează creditele (88%), transportul (76%) și costurile aferente educației (68%).

Românii acumulează restanțe în special la facturi, din cauza veniturilor prea mici sau a situațiilor neprevăzute; procentul acestora (18%) e aproape dublu față de cel înregistrat în Polonia (10%), iar analiza comparativă relevă diferențe și în ceea ce privește responsabilitatea față de datorii: doar 32% dintre români consideră că sunt personal responsabili de dificultățile cauzate de neplata la timp a obligațiilor financiare, față de 43% dintre respondenții polonezi.

Chiar dacă teama de stigma socială și presiunea penalităților determină mai mulți români să-și achite restanțele, 13% declară că pot trăi liniștiți și dacă întârzie plata acestora, iar 40% dintre cei chestionați consideră că nu e corect sa fie executați silit dacă nu plătesc la timp. 88% se așteaptă să fie recompensați dacă-și achită datoriile la scadență.

Vestea bună e că a crescut suma medie pe care o economisesc cei care reușesc să pună bani deoparte, la 1.314 lei în 2023 (960 de lei în anul 2021, 1.125 de lei în 2022), dar și procentul celor care reușesc să strângă peste 1.000 de lei pe lună, de la 20% anul trecut, la 27% în 2023.

Cercetarea a fost realizată de KRUK România, lider de piață în managementul datoriilor, împreună cu IRES în luna noiembrie a acestui an, pentru a marca “Ziua Fără Datorii” – o inițiativă internațională a Grupului KRUK, derulată pentru al doisprezecelea an consecutiv în data de 17 noiembrie. Rezultatele studiului sunt reprezentative la nivel național, urban/rural, pe populația activă 18-65 ani, într-o marjă de eroare de ±4%.