Românii și-ar plasa banii într-un fond de investiții doar daca i-ar sfătui cineva, dar ar cumpara un imobil bazându-se propria intuiție sau pe povestile de succes pe care le vede realitatea cotidiană.

Conform ultimului studiu realizat de Asociația Adminstratorilor de Fonduri din România împreună cu Institutul de
Studii Financiare, Banca Comercială Română și Erste Asset Management ce a avut ca subiect “Evaluarea complexă a relației românilor cu surplusul financiar’’ a reiesit faptul ca, in continuare in Romania anilor 2018 conteaza mai mult investitiile imobiliare, in special in terenuri, decat investitiile in sistemul financiar, cu precadere in fonduri de investitii.

Desi initial studiul si-a propus să lămurească relația pe care o au românii cu sumele de bani care le rămân după cheltuielile zilnice, care sunt mijloacele preferate de economisire și care este raportarea la instrumentele de investiție financiară, surprinzator, aproape 70 % din respondenti, cu varste cuprinse intre 18 si 55 au mentionat faptul ca prefera investitiile imobiliare, fie ca sunt achizitii de locuinte sau alte tipuri de plasamente imobiliare.

Cu toate acestea, se remarca totusi o tendinta de crestere a nivelului de educatie financiara. In jur de 70% dintre cei intervievati, cu varste cuprinse intre 18 si 55 de ani considera ca planificarea financiara riguroasă poate mentine o relativa stabilitate, evitandu-se astfel riscurile ce ar putea aparea dintr-o alocare gresita a cheltuielilor.

Studiul “Evaluarea complexă a relației românilor cu surplusul financiar’’. Sursa AAF, Erste Asset Management

In ceea ce privește riscurile și temerile de zi cu zi, în studiu se observă că printre cele mai importante sunt stabilitatea financiară a familiei, în care sunt incluse stabilitatea jobului, creșterea costurilor lunare și a ratelor la credite, urmată de griji pentru sănătate, pentru copii și viitorul lor, instabilitatea politică și situația la nivel regional.

Ideea de investiție financiară începe totusi să prindă contur, cu un accent deosebit pe nevoia de informare și servicii financiare de calitate. Se observă și o creștere importantă în ceea ce privește investițiile în pensiile private de la precedentul studiu din 2016, de peste 9% în rândul celor care consideră acest instrument ca fiind o posibilitate de evitare a riscurilor și de menținere a stabilității financiare (27,5% în 2018 față de 18,3% in 2016). Serviciile bancare și investiționale sunt privite ca fiind satisfăcătoare de marea majoritate a celor care le folosesc, cu un procent de peste 80% în ambele cazuri.

Studiul “Evaluarea complexă a relației românilor cu surplusul financiar’’. Sursa AAF, Erste Asset Management

”Pentru prima dată în România se face un studiu pe target-ul tânăr, cel cuprins între 18 și 25 de ani. Rezultatele sunt îmbucurătoare ținând cont de faptul că am descoperit o maturizare financiară surprinzătoare. 69,1% dintre tineri știu că planificarea atentă a cheltuielilor este extrem de importantă, peste 60% dintre ei înțeleg că e nevoie să își asigure mai multe surse de venit și, aici sunt extrem de plăcut surprins, 15,9% consideră că investiția într-o pensie privată este o modalitate de a evita riscurile și a-ți menține stabilitatea financiară. Sunt cifre de la care trebuie să plecăm în procesul de educație financiară, dacă ne pasă de generațiile care vin.” a subliniat Dragoș Neacșu, CEO Erste Asset Management.

”Studiul pe care l-am lansat astăzi este un instrument excelent pentru a ne cunoaște clienții și modul în care noi putem să ne perfecționăm activitatea. Este deosebit de important să calibrăm corect serviciile pe care le oferim la cerințele pieței, mai presus de orice. Cred că cifrele bune care indică o satisfacție majoră din partea clienților sunt un indicator care trebuie să ne bucure, dar care ne și pune în situația de a sonda mereu nevoile lor. Observăm însă și o diferențiere majoră în percepția asupra instrumentelor financiare între clienți existenți și clienți potențiali, cu multe preconcepții și temeri de multe ori nejustificate. Astfel de studii reprezintă un pilon important în eforturile de
educație financiară pe care le desfășurăm.” a declarat Jan Pricop, Director Executiv al Asociației Administratorilor de Fonduri din România.

Studiul a mai relevat faptul ca, odata ajunși in momentul luarii deciziei, respondentii au afirmat ca selecția instrumentelor financiare se face printr-un mix în care se regăsesc factori de risc și profitabilitate și aspecte care țin de încrederea în instituția financiară și calitatea consultanței primite, ca fiind cele mai importante aspecte.

Cu toate acestea, există uneori așteptări nerealiste în privința profitabilității. Se preferă asumarea unui risc scăzut, cu profitabilitate pe măsură, iar in cazul încrederii în instituția financiară, se constată o importanță ridicată a calității consultanței și a încrederii în consultant.

”Avem nevoie de o profesionalizare a pieței nu doar în direcția instrumentelor financiare. Am reușit să aliniem piața românească la nivelul celei europene, dar ne rămâne să investim și în educație financiară dacă ne dorim să avem o piață cu adevărat competitivă. E un moment bun să pornim în această direcție pentru că lipsa de educație nu afectează doar business-ul în sine, lipsa poate duce și la o reticență serioasă în a economisi sau investi și, în final, la o scădere a pieței, oricâte instrumente performante vom pune noi la dispoziția clienților.” a afirmat prof. univ. Ion Stancu, director general al Institutului de Studii Financiare.

Studiul a fost realizat de către compania D&D Research, în perioada noiembrie 2017 – martie 2018, pe un eșantion de 2.100 de persoane, reprezentativ pentru mediul urban, cu varstele cupriunse intre 18 si 55 de ani, marja de eroare la nivel national fiind de 2,1%. Scopul studiului a fost de a măsura complex, exploratoriu și structurat percepțiilor și
atitudinilor vis-a-vis de surplusul financiar, care este semnificația percepută a acestor instrumente, identificarea potențialului de asumare și management al riscului, gradului de cunoaștere și informare vis a vis de instrumentele de economisire / investiție disponibile, obiceiurilor de utilizare a instrumentelor de economisire investiție – când, unde, ce anume, cum, de ce, surse de informare, grad de pro-activitate, canale de comunicare, percepțiile și comportamentelor privind pensiile private.

Foto credit: Dreamstime