Protecția consumatorilor de produse și servicii financiare nebancare reprezintă punctul de referință în crearea, dezvoltarea și buna funcționare a piețelor. Consumatorii au dorințe, nevoi financiare diverse și fac alegeri în acest sens. De foarte multe ori se poate dovedi că o anumită alegere nu a fost cea mai potrivită.

Autoritățile statului depun diligențe pentru protejarea drepturilor și intereselor legitime ale consumatorilor, măsurile adoptate și mecanismele utilizate reprezentând în esență cadrul de derulare a acestor operațiuni de protejare a consumatorilor.

În procesul de achiziționare a unui produs sau serviciu financiar consumatorii pot avea sau nu o experiență financiară anterioară care să îi susțină sau nu alegerile. Practic, pot exista produse financiare complexe, dificil de înțeles de către un consumator cu o experiență redusă, dar care să fie prezentate într-o manieră comercială atractivă.

Într-o astfel de situație, consumatorul fără cunoștințe financiare face o alegere strict emoțională care nu se bazează pe un cumul de informații. Mecanismele de protecție a consumatorilor se pot dovedi ineficiente în asemenea situații, consumatorii neputând fi protejați față de propriile alegeri.

Pe de altă parte, profesionistul care oferă produsul respectiv are obligații de bună diligență, de a prezenta consumatorului produsul respectiv la nivelul caracteristicilor, costurilor, pentru a putea fi înțeles, iar alegerea să se efectueze în concordanță cu propria nevoie. Un consumator nealfabetizat financiar nu va putea înțelege în profunzime produsul, iar alegerea se va ghida strict pe baza impulsului de moment și a unei false impresii de nevoie în anumite situații, indusă sau auto-indusă.

Comportamentele consumatorilor sunt din cele mai diverse, nu pot fi șablonate în totalitate, astfel încât să poată fi realizate instrumente de protecție miraculoase.

Este, oare, suficient să protejăm consumatorul doar prin reglementare?

Cadrul de reglementare conferă obligații ale entităților financiare față de piață în sine și față de consumatori, așa cum sunt cele referitoare la transparență, raportare ș.a. Aceste obligații legale derivă din necesitatea unei piețe ordonate, care să confere consumatorului și economiei stabilitate financiară.

Dinamica pieței și evoluția produselor este foarte mare mai ales în contextul digitalizării și al inovației financiare, când apariția pe piață a unor produse moderne, complexe,poate avea cele mai bune efecte de piață la nivel comercial și de dezvoltare, însă poate ridica anumite semne de întrebare cu privire la cunoașterea respectivelor produse de către consumatori. Astfel de produse pot fi înțelese mai dificil chiar și de consumatorii experimentați, deținători a suficiente cunoștințe din domeniul financiar.

O abordare proactivă este instrumentul cel mai important în procesul de protecție a consumatorilor, printr-o monitorizare continuă a pieței, entităților și implicit a comportamentului de piață a acestora. Monitorizarea continuă poate să reducă din efecte, dar nu poate trata pe fond în mod complet cauzele. În acest context intervine necesitatea asigurării unui cadru de educație financiară destinat tuturor categoriilor de consumatori, atât cei reali, prezenți ci și pentru cei potențiali, consumatorii viitori.

Piețele financiare se pot dezvolta doar pe baza unei creșteri, într-o primă etapă, a nivelului de încredere a consumatorilor în piețe și produse. Astfel, eforturile susținute pentru protecția consumatorilor pot conduce la îndeplinirea acestui deziderat.

Cea de a doua etapă este reprezentată de buna înțelegere a produselor și serviciilor financiare și a rolului acestora în viața de zi cu zi. Această etapă se poate realiza doar prin furnizarea de programe de educație financiară care să poată pune bazele unei minime înțelegeri financiare și care să poată stârni un interes ulterior.

Pe segmentul educației financiare, instrumentele specifice pot fi din cele mai diverse, iar grupurile țintă ar trebuie să fie formate din cât mai multe categorii tipologice de consumatori, de la copii preșcolari, elevi de gimnaziu și liceu, până la populația adultă. Educația financiară este fundația pe care se pot aduna informații ulterioare pentru o auto-protecție a consumatorilor sau pur și simplu pentru o fundamentare a deciziei financiare raționale.

O bună protecție a consumatorilor înseamnă un mix de abordări, de instrumente utilizate pentru o protecție completă și cu o bază solidă, iar educația financiară are un rol esențial în acest proces extrem de important și de necesar la nivelul pieței financiare nebancare.

Articol realizat cu sprijinul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF)

Mai multe puteți afla pe site-ul ASF.