Instrumentele de plată și banii sunt invenții, în același mod în care creațiile de artă și descoperirile științei sunt tot un fel de invenții – produse ale imaginației umane. Banii de hârtie, susținuți de autoritatea statului, au fost o inovație uluitoare, una care a remodelat lumea.

Incepând cu modul în care ne plătim facturile și suntem plătiți pentru munca noastră, până la verificarea contului bancar și a extrasului de pe cardul de credit, abia în momentele în care sistemul se clatină, începem să ne întrebăm dacă aceste lucruri au valoarea pe care o merită.

Criza financiară din 2008 a declanșat o panică generală atunci când oamenii din întreaga lume s-au întrebat dacă numerele din conturile proprii înseamnă ceea ce trebuie să însemne.

Tocmai de aceea, ca răspuns direct la criză, în octombrie 2008, Satoshi Nakamoto, oricine ar fi el sau ea, a pus bazele unei idei ce ar fi trebuit sa revolutioneze lumea, Bitcoin, o nouă formă de bani bazată doar pe puterea criptografiei.

Însă, căutarea unor noi forme de bani nu s-a oprit acolo. În iunie, Facebook a dezvăluit Libra, o monedă globală care va utiliza arhitectura blockchain, a carei valoare nu se va baza însă pe increderea oferită de o bancă, ci pe o combinație de matematică, conectare la nivel global și încrederea de care se bucură cea mai mare rețea socială din lume. Cât de sigură este? Nu vom sti prea curând!

Iată doar cateva pasaje dintr-un excelent articol aparut in cotidianul The New Yorker intitulat „The invention of money” pe care vă invităm sa-l citiți sau să-l ascultați, având si opțiune audio.

The Invention of Money

[ajax_load_more]