BET
16928.98
0.59%
BET-TR
35125.6
0.59%
BET-FI
60700.98
0.95%
BETPlus
2497.77
0.56%
BET-NG
1217.08
0.61%
BET-XT
1445.33
0.66%
BET-XT-TR
2965.22
0.66%
BET-BK
3104.2
0.52%
ROTX
37198.07
0.62%



Pensiile românilor, între cea mai mica rată de economisire din UE și scăderea contribuțiilor la Pilonul II

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Cu un nivel al pensiei lunare de puțin peste 1.000 de lei, în condițiile în care salariul mediu net la nivelul anului 2017 a fost de aproximativ 2.400 lei, o persoană care contribuie, în medie, cu 21,5% din salariul brut pe o perioadă de 40 de ani, primește mai puțin de 50% din salariul mediu net pe o perioadă de 10 ani de pensie, luând în considerare vârsta de pensionare și speranța medie de viață. Printr-un calcul simplist, fără a lua în calcul inflația și alți factori, pensionarul primeste mai puțin de jumătate din cât a contribuit, se arata intr-o analiza a Asociatiei profesionistilor in investitii, CFA Romania.

Desi in România conviețuiesc în paralel trei sisteme de pensii, două obligatorii și unul opțional, modificarile recente ale contributiilor la Pilonul II, au adancit si mai mult diferentele dintre ele. Astfel in timp ce sistemul de stat este un sistem de tip “pay-as-you-go”, adică banii reținuți azi celor care contribuie sunt utilizați pentru a plăti pensiile celor care se află la vârsta pensiei si aduna 21,25% din venitul salarial brut lunar al fiecărui angajat din România, cel de-al doilea este un sistem finanțat din contribuțiile plătite astăzi (in valoare de 3,75% din venitul salarial brut) si investite în numele participantului, urmând a fi returnate aceluiași participant sau moștenitorilor, împreună cu randamentul aferent, la vârsta pensionării.

Sunt mari semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Consumăm mai mult decât veniturile. Un sistem obligatoriu de pensii, care să transfere o parte din costul lunar suportat de angajat către un cont individual este o soluție. Este necesara rebalansarea proporției perioadei active în totalul vieții, prin creșterea vârstei de pensionare si stimularea economisirii.” declară Alexandra Smedoiu, CFA – Vicepreședinte CFA România.

De la infiintare in 2008, in conturile fondurilor de pensii private obligatorii din România, 7 la număr, s-au strâns
peste 9 miliarde de euro. Peste 60% din aceste sume finanțează deficitul bugetar sau datoria publică deoarece sunt investite în obligațiuni emise de statul român, iar 20% din aceste sume asigură lichiditatea pieței de capital de la București. În cazul în care contribuțiile viitoare la pilonul II ar fi direcționate către bugetul de stat, aceasta ar avea un efect negativ pentru piața de capital. În plus, reducerea temporară a deficitului bugetar s-ar face cu costul creșterii viitoare masive a acestuia, când persoanele care au contribuit la pilonul II se vor pensiona.

O persoană care astăzi își pune întrebări cu privire la modul în care își va asigura traiul la bătrânețe in conditiile in care România are cea mai mică rată de economisire din UE, respectiv 5%, poate lua în considerare următoarele aspecte, in legatura cu cele trei sisteme de pensii:

Pensia lunară de la bugetul de stat. Valoarea viitoare a acesteia depinde de factorul politic, care decide cu privire la punctul de pensie, dar și de evoluția salariului mediu și a inflației, pe baza cărora, cel puțin teoretic, se stabilește punctul de pensie. Pensia de stat nu are un randament, pentru că banii contribuiți astăzi nu sunt investiți în alte instrumente financiare, ci se bazează, cel mult pe o evoluție pozitivă în timp. Chiar dacă astăzi este asigurată de stat, pensia publică comportă un grad de risc, ca urmare a diminuării capacității de plată, creșterii costului finanțării deficitului bugetar, precum și a unor factori politici.

CITESTE SI:  Asociaţia Administratorilor de Fonduri sustine sistemul actual de pensii

Pensia lunară de la fondul privat de pensii (din sistemul privat obligatoriu și/sau din sistemul privat opțional). Valoarea acesteia depinde de suma contribuită și de randamentul obținut de activele fondurilor de pensii. A nu se confunda totusi fondurile de pensii cu administratorii de fonduri de pensii! Fondurile de pensii nu sunt afectate de un eventual risc de incapacitate de plată a administratorului, deoarece activele fondurilor de pensii sunt separate de cele ale administratorilor. În plus, în caz de deces, fondurile acumulate de persoana decedată se transmit moștenitorilor, lucru care nu se întâmplă cu pensia de stat.

Mai mult de atat, randamentul mediu anual al fondurilor de pensii obligatorii din România a fost de peste 9% în cei aproape 10 de ani de la înființare, unul din cele mai ridicate din Uniunea Europeană. În aceeași perioadă, inflația medie anuală a fost de 3%, deci randamentul a acoperit inflația și a adus un surplus la economisire participanților.

Totodata, o analiză a administratorilor de fonduri arată că, cifra de afaceri medie anuală la nivelul întregului sistem, obținută din comisioane de administrare, pe ultimii 5 ani de zile, se situează în jurul valorii de 40 milioane lei, la active aflate în administrare de 5 miliarde lei, deci un procent de 0.8%, față de un randament real mediu de 7% în aceeași perioadă.

Asadar, asigurarea unui trai decent la bătrânețe se va putea obtine prin cresterea ratei de economisire, impreuna cu echilibrarea celor trei sisteme de pensii.

Organizația CFA România promovează investițiile responsabile, cu viziune pe termen lung și administrarea acestora în interesul clienților.

Foto credit: Dreamstime