Originile blockchain sunt puțin nebuloase. O persoană sau grup de persoane cunoscute sub pseudonimul Satoshi Nakomoto a inventat și a lansat tehnologia în 2009 ca o modalitate de a trimite digital și anonim plăți între două părți fără a fi nevoie de o terță parte pentru a verifica tranzacția. Acesta a fost inițial conceput pentru a facilita, autoriza și loga transferul de Bitcoins și alte criptomonede.

Blockchain este cea mai cunoscută tehnologie bazata pe Tehnologia registrelor distribuite (DLT – distributed ledger technology in engleză).

Tehnologia registrelor distribuite este o tehnologie ce stă la baza diverselor monede virtuale (printre care si Bitcoin) care ar putea conduce in viitor la transformarea modului actual de realizare a tranzacțiilor în sectorul financiar cat și în afara acestuia. În 2016 numeroase bănci au testat registrele distribuite pentru derularea unor tranzactii de plăți internaționale, facand astfel un prim pas catre crearea unor platforme ce au potențialul de a revoluționa experiența clientului prin furnizarea unor servicii digitale, automatizate care pot asigura finanțarea tranzacțiilor comerciale internaționale.

Cresterea puterii de calcul și descoperirile din domeniul criptografiei, împreună cu utilizarea unor algoritmi noi, au permis astfel crearea acestor registre distribuite. În forma sa cea mai simplă, un registru distribuit este o bază de date ținută și actualizată independent de fiecare participant (sau nod), într-o rețea.

Distribuția este unică: înregistrările nu sunt transmise diferitelor noduri de o autoritate centrală, ci sunt construite independent și păstrate de fiecare nod. Cu alte cuvinte, fiecare nod din rețea procesează fiecare tranzacție, ajungând la propriile concluzii și apoi „votează” asupra acestor concluzii pentru a se asigura că majoritatea este de acord.

Esenta acestor noi tipuri de relații este de fapt evitarea costurilor de “încredere” sau de certificare, furnizate in mod normal de notari, avocați, bănci, ofițeri de reglementare a conformității sau guverne, prin acest tip de arhitectura tehnica. Inventarea registrelor distribuite reprezintă o revoluție în ceea ce priveste modul în care sunt colectate și comunicate informațiile, aplicandu-se atât datelor statice (un registru), cât și datelor dinamice (tranzacții).

Blockchain este in acest moment cea mai disruptiva tehnologie distribuita, utilizata pentru efectuarea de tranzactii securizate, realizate in mod descentralizat. Desi aceasta tehnologie a fost introdusa odata cu criptomoneda Bitcoin si este frecvent asociata cu monedele virtuale, in prezent este adoptata la scara din ce in ce mai larga de toate sectoarele industriale si se bucura de o popularizare in crestere fulminanta.

Tehnologiile blockchain, reprezinta un progres major în domeniul financiar, întrucât asigură un nivel ridicat de trasabilitate și securitate a tranzacțiilor economice intiate si finalizate in mediul online. Se estimează că aceste tehnologii vor avea un impact semnificativ asupra serviciilor digitale și vor transforma foarte multe din modelele actuale de afaceri dintr-o gamă largă de domenii, cum ar fi sănătatea, asigurările, finanțele, energia, logistica, gestionarea drepturilor de proprietate intelectuală și serviciile guvernamentale.

Cum functioneaza de fapt tehnologia Blockchain?

Tehnologia Blockchain este de fapt destul de ușor de înțeles. În esență, este doar un registru comun de tranzacții, fiecare dintre acestea depinzând printr-o relatie logică de toți predecesorii săi. Pentru ca tranzacțiile să fie adăugate la registru, părțile care folosesc registrul trebuie să confirme că tranzacția este valabilă – acest lucru se întâmplandu-se printr-un proces matematic complex care înlătură nevoia de a avea o terță parte care sa asigure onestitatea tuturor părților. Deoarece tranzacțiile sunt confirmate de către părțile implicate și sunt dependente de înregistrările trecute în registru, blockchain pune la dispozitie înregistrari care nu pot fi modificate (orice fel de tranzactii de la transfer internațional de bani pana la inregistrari efectuate de catre actionari).

Cadrul conceptual al Blockchain și codul de bază sunt utile pentru o varietate de procese financiare din cauza potențialului pe care il are de a acorda societăților o alternativă digitală în condiții de siguranță la procesele bancare care sunt de obicei birocratice, consumatoare de timp, consumatoare de hârtie, scumpe și predispuse la erori.

Cum sa construiesti un proces Blockchain?

Sursa Deloitte

Tehnologia Blockchain ia amploare si schimba regulile jocului

Uniunea Europeana oferă finantare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain inca din anul 2013, urmand ca pana in 2020 sa aloce pana la 340 milioane de euro. Comisia Europeana incurajeaza aceasta noua paradigma si are ca obiectiv crearea unui mediu care sa dezvolte aceste noi modele de afaceri si iși propune totodata sa dezvolte o abordare comuna si unitara privind tehnologia Blockchain atat pentru UE cat si pe plan international.

Cea mai recenta initiativa in acest sens este crearea Blockchain Observatory and Forum, structura care va monitoriza evolutia tehnologiei Blockchain si va actiona ca un hub in a promova actorii europeni și a consolida angajamentul european cu mai multi stakeholderi implicati in aceste activitati.

Blockchain – cum si unde poate fi utilizat?

Un studiu realizat la Universitatea Cambridge arata urmatoarea distributie a domeniilor care utilizeaza in prezent aceasta tehnologie:

Domeniul cel mai important ramane cel bancar si financiar – pentru transfer de bani in principal, insa se remarca o crestere semnificativa si in zona guvernamentala – pentru gestionarea identitătii cetatenilor, raportarea fiscala, gestionarea ajutorului pentru dezvoltare, vot electronic și conformitatea cu reglementarile. In domeniul asigurarilor tehnologia poate fi utilizata pentru automatizarea executarii contractelor iar in domeniul asistentei medicale – pentru a urmari tranzactiile privind dosarele de sanatate ale pacientului și identificarea accesului.

Blockchain poate aduce imbunătătiri majore pentru industria europeana atat pentru start-up-uri cat si pentru marile corporatii, dar nu in ultimul rand pentru administratiile publice si membrii comunitatii. Pe langa optimizarea proceselor de business la nivel guvernamental si organizational, un alt efect care va schimba regulile jocului va fi aparitia unor noi modele distribuite de afaceri și interactiune, modele bazate pe schimburi directe de tip peer-to-peer, renuntand astfel la sistemul “invechit” al platformelor centralizate respectiv la intermediari.