BET
9061.64
0.13%
BET-TR
14504.84
0.13%
BET-FI
39758.13
-0.28%
BETPlus
1354.02
0.14%
BET-NG
732.94
0.35%
BET-XT
819.51
0.09%
BET-XT-TR
1319.58
0.09%
BET-BK
1704.93
0.03%
ROTX
18881.78
0.14%

Cum poate deveni digitalizarea următorul motor de creștere pentru România?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 5 minute

Ultimul raport McKinsey, The rise of Digital Challengers – cum poate deveni digitalizarea următorul motor de creștere pentru România, este un studiu macroeconomic cuprinzător care cuantifică în mod unic dimensiunea și ratele de creștere ale economiei digitale.

Raportul prezintă o perspectivă asupra țării noastre ca parte a unei cercetări mai ample, prin analiza oportunităților oferite de economia digitală în Europa Centrală și de Est (CEE). Folosind cercetarea proprie McKinsey și examinând alte surse publice disponibile, raportul definește potențialul economic al unei digitalizări accelerate în România.

România, alături de alte nouă piețe din regiune (Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Ungaria este considerata un ”Digital Challenger”, deoarece demonstrează un potențial puternic de creștere în economia digitală, rivalizând cu un grup de țări cu rate foarte ridicate de digitalizare pe care le numim ”Digital Frontrunners” și anume Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia și Suedia.

Pentru România, beneficiile economice potenţiale ale digitalizării ar putea contribui cu 42 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut în 2025. Acest lucru ar determina o mai mare competitivitate la nivel global, o îmbunătățire a nivelului de trai pentru cei 20 de milioane de locuitori ai ţării și ar permite României să se alăture celor mai avansate economii, din punct de vedere digital, ale Europei.

Principalele concluzii ale studiului realizat de catre McKinsey:

– Similar cu alte piețe din Europa Centrală și de Est, motoarele curente de creștere economică ale României sunt în decelerare;

– Digitalizarea ar putea fi următorul motor de creștere durabilă pentru România, cu o contribuție de 42 miliarde de euro la PIB în 2025;

– Economia digitală ar putea reprezenta 20% din PIB-ul României în anul 2025, comparativ cu 6,9% în anul 2016;

– Acest plus ar reprezenta 1 punct procentual suplimentar la creșterea anuală a PIB-ului pe perioada menționată, un progres cu 25% a ratei de creștere prognozate pentru România;

– Până la 54% din activitățile de la locul de muncă din România, echivalentul a până la 4,4 milioane de locuri de muncă, ar putea fi automatizate până în 2030 utilizând tehnologia existentă;

– În România, rata de emigrare a persoanelor cu un grad ridicat de educație este de șase ori mai mare decât media celor care lucrează în statele considerate Digital Frontrunners;

– Adoptarea de instrumente și abilități digitale de către companiile din România este mult mai scăzută decât în țările Digital Frontrunners. Doar 8% dintre companiile din România prezintă o rată de adoptare foarte mare sau ridicată pentru instrumente digitale, comparativ cu media CEE de 16% și media țărilor Digital Frontrunner de 35%;

– Numărul de companii start-up la fiecare milion de cetățeni, în România este de 28, mai puțin de jumătate față de media de 58 de companii la nivelul regiunii CEE și cu mult în spatele mediei țărilor Digital Frontrunners de 215 companii;

– România este într-o poziție potrivită pentru a beneficia de oportunitatea digitalizării;

– Sectorul public, liderii mediului de afaceri și populația trebuie să acționeze împreună pentru o tranziție de succes;

– Colaborarea României cu alte țări de tipul Digital Challengers din spațiul CEE este esențială pentru a beneficia de oportunitățile digitale.

Potrivit Raportului, economia digitală din România a reprezentat 6.9% din PIB-ul țării în anul 2016. Cu toate că procentul este mai ridicat decât media din Europa Centrală și de Est și este la egalitate cu media UE piețelor UE Big 5 (Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie) România este cu mult în urma unor piețe de tip Digital Frontrunners precum Suedia.

Raportat pe cap de locuitor, diferențele sunt și mai pronunțate. PIB-ul digital pe cap de locuitor în România este aproximativ o șesime față de media Digital Frontrunners și o șeptime față de Suedia.

România ar putea să mențină sau chiar să accelereze ritmul de creștere a economiei sale digitale pentru a ajunge din urmă sau chiar pentru a depăși unele dintre cele mai avansate economii digitale.

Digitalizarea poate fi următorul motor de creștere susținută în România!

Există 2 traiectorii potențiale pentru continuarea procesului de digitalizare în România:

1. În primul scenariu de menținere a practicilor actuale (“business as usual”), țara își menține rata de creștere istorică a economiei digitale. Cel de-al doilea scenariu oferă o perspectivă ambițioasă, unde estimăm că se va recupera decalajul față de statele Digital Frontrunners.

Luând în considerare primul scenariu, creșterea înregistrată de economia digitală în România va fi de 18 miliarde euro, ajungând la o cotă de 12% din PIB în 2025.

CITESTE SI:  Ce este tehnologia 5G și care este impactul în inovația și evoluția economică

2. Conform celui de-al doilea scenariu, economia digitală va crește cu 42 miliarde de euro și va ajunge la 20% din PIB-ul României în 2025, cu o creștere de 1% din PIB în fiecare an, sau un avans de 25% față de rata de creștere prognozată. Pentru a atinge acest obiectiv și pentru a reduce diferențele sectoriale de digitalizare, România trebuie să își mărească cheltuielile TIC (Tehnologia Informatiei si Comunicației) la nivelul statelor din categoria Digital Frontrunners (ca procent din PIB pentru acest sector).

Realizarea acestui lucru ar necesita accelerarea transformării digitale, în special în sectoarele care se situează cu mult în urma standardelor Digital Frontrunners și care reprezintă o parte semnificativă a economiei românești. Acestea includ sectoare precum producția industrială, sectorul financiar și utilitățile.

Automatizarea muncii – un impact puternic asupra pieței muncii din România

Noile tehnologii pot ajuta la activarea forței de muncă în România. Adoptarea tehnologiei digitale, automatizarea și utilizarea inteligenței artificiale, toate acestea vor marca o accelerare a evoluțiilor recente (ocupațiile care necesită abilități tehnologice avansate includ profesioniști din domeniul IT, programatori, ingineri, designeri de tehnologie, specialiști în domeniul tehnologiei avansate și cercetătorii științifici).

Dezvoltarea, implementarea și promovarea soluțiilor de e-guvernare

Digitalizarea serviciilor publice are beneficii diferite pentru cetățeni, sectorul privat și pentru cel public. Serviciile guvernamentale digitale pot reduce semnificativ povara administrativă a cetățenilor și a companiilor.

Consolidarea colaborării digitale transfrontaliere

Țările CEE, inclusiv România, pot beneficia de întregul potențial al digitalizării numai prin cooperare strânsă.

4 elemente evidențiază beneficiile acestei colaborări:

1. Puncte similare de start: România pe lângă aspectele comune culturale și istorice ce o leagă de alte țări din CEE, are și niveluri înalte de deschidere a pieței și grad similar de digitalizare.
2. Efecte de scală : Ca regiune, ’Digital Challengers’ reprezintă aproape 1400 miliarde euro în termeni de PIB – aproape de șapte ori mai mult față de economia României
3. Provocări comune: România se confruntă cu provocări similare multor piețe din CEE, precum “brain drain” și necesitatea de a recalifica forța de muncă pe termen lung
4. Cele mai bune practici: România a dezvoltat puncte forte diferite în ceea ce privește economia digitală față de alte piețe CEE.

Implicații pentru decidenții politici, liderii mediului de afaceri și forța de muncă din România

“România are sansa de a se poziționa drept „Digital Challenger” și de a-și continua creșterea economică pe termen lung”, a spus Daniel Spiridon, Managing Partner McKinsey & Company în România.

Dezvoltarea competențelor pentru viitor – România va avea în viitor o nevoie puternică de recalificare a forței de muncă: până la 54% din activitățile la locul de muncă ar putea fi automatizate până în 2030 folosind tehnologia existentă.

Rata de emigrare pentru persoanele cu studii superioare din România este de șase ori mai mare decât media statelor “Digital Frontrunners”.

Autoritățile ar trebui să se concentreze pe elaborarea unei strategii de recalificare la scară largă, actualizarea curriculei de educație pentru tineri, promovarea educației pe tot parcursul vieții, contracararea activă a pierderilor de talente, mobilizarea platformei de lucru independente și digitalizarea sectorului public.

România poate lua în considerare:

– Crearea unui pilon digital puternic în cadrul platformelor regionale de colaborare

– Asigurarea soluțiilor standardizate și flexibile de politică digitală în regiune (Sprijinirea standardizării și a fluxului liber de date non-personale transfrontaliere în sectorul public, precum și interoperabilitatea tehnologică a infrastructurilor digitale, de exemplu, rețelele 5G).

– Implementarea de proiecte transfrontaliere care să faciliteze digitalizarea regiunii

– Cooperarea în gestionarea schimbărilor sociale ca urmare a schimbărilor de pe piața forței de muncă

“Dinamica ultimilor ani indică o creștere mai rapidă a economiei digitale în România decât în cele mai mari cinci țări din Uniunea Europeană. In acest sens, România ajunge din urmă chiar și piețele „Digital Frontrunner”, un indicator pozitiv si relevant pentru tara noastra. Cu un efort suplimentar, România ar putea nu doar să mențină, ci chiar să accelereze ritmul de creștere a economiei digitale.”

”Pentru a pune în practică scenariul ambițios de digitalizare, România va trebui să mizeze pe sprijinul tuturor părților implicate. Sectorul privat va avea nevoie să diversifice instrumentele digitale utilizate în vederea creșterii productivității, accesării unui portofoliu de clienți noi și extinderii pe piețele globale. Sectorul public ar putea integra, de asemenea, tehnologiile care măresc eficiența, de aici rezultând și îmbunătățirea serviciilor oferite atât companiilor, cât și cetățenilor” a declarat Daniel Spiridon.