Spiritul antreprenorial nu este foarte prezent în industria de tehnologie a informației din România. Sunt inițiative care se sting rapid din cauza dificultății de accesarea fondurilor necesare, necunoașterii schemelor de finantare minimis, prin bursă – respectiv pe piata AeRO, sau din lipsa unui business plan riguros. Educația de profil este structurată nerelevant pentru competitivitatea acestei piețe.

Autor: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente

Cunoaștem că România este țara cu una dintre cele mai rapide conexiuni la Internet, stim ca specialistii români sunt foarte buni în tehnologia informațiilor și că ponderea industriei de IT&C în PIB-ul României concurează cu producția industrială.

Și totuși când inventariem factorii care conduc la această dezvoltare a industriei de IT&C din România regăsim puține startup-uri și companii antreprenoriale în tehnologie. Puține, prin comparație cu țările baltice și central europene.

Cel puțin așa arată datele din The European Digital City Index realizat de Netguru, acolo unde Bucureștiul e abia pe locul 10 în ce privește ecosistemul de Start-up și locul 6 în ce privește ecosistemul de Scale-up din Europa de Est.

Avem puțini Antreprenori în IT

Mulți dintre specialiștii de IT preferă să fie salariați și nu parteneri într-un business antreprenorial. Au idei pe care le țin sub obroc de teamă să nu le “fure” cineva. Spiritul de asociere este deficitar, iar exemplele de succes străbat cu greu în spatiul public.

Mai mult, companiile din România nu prea achiziționează produsele sau serviciile companiilor antreprenoriale locale. Mediul local pedepsește nereușita celor care au pornit un start-up care nu a reușit din prima. Susținerea statului prin programe tip Startup Nation se împiedică în administrativ și de multe ori decelerează dezvoltarea business-urilor foarte agile din tehnologie.

Exportăm, dar prin outsourcing

Poate mai relevante pentru companiile din B2B sunt datele ANIS, din cele 4,1 miliarde euro cât reprezintă valoarea totală a pieței de IT&C, exportul de produse şi servicii reprezintă 3,15 miliarde euro (18,2% creştere faţă de 2016),în timp ce piaţa locală este puţin sub 1 miliard de euro (0,5% creştere faţă de 2016).

Intrebarea este cine exportă? Companiile antreprenoriale sau cele multinaționale? Ne putem da seama rapid că numărul și dimensiunea companiilor locale nu pot susține acest export și că acesta se datoreazăîn mare parte companiilor multinaționale. La nivelul întregii industrii, 73% dintre venituri aparţin companiilor străine şi doar 27% celor româneşti.

De cele mai multe ori, companiile locale sunt o bună soluție de outsourcing pentru companiile internaționale și de puține ori furnizori de produse proprietare. Startup-urile sau scaleup-urile rar se evidențiază ca furnizori de know how care au IP (intellectual property). În plus, instrumentele de finanțare tip Venture Capital sunt cvasi-inexistente, iar finanțarea bancară este foarte greu de obținut pentru startup-uri.

Prin urmare România nu se evidențiază în clasamentele privitoare la antreprenoriatul din tehnologie din următoarele motive:

1. Educație și cultură antreprenorială neconsolidate

2. Lipsa unor mijloace de finanțare

3. Colaborarea și asocierea deficitară

4. Centrarea pe outsourcing și nu pe dezvoltarea de produse proprietare

5. Necoordonarea sprijinului din partea statului.

Acțiuni de îmbunătățire la nivel macro

1. Parteneriate între agenții guvernamentale, companii și universitățile (poli)tehnice care să susțină crearea de ecosisteme antreprenoriale în tehnologie
2. Asocierea companiilor locale în domeniu pentru crearea unui ecosistem de pre-seed în vederea finanțării de către fondurile cu capital de risc a start-up-rilor aflate la nivel de seed
3. Mentoratul organizat oferit de liderii de business care prin programe specifice pentru start-up-uri și scale-up-uri de tehnologie să contribuie la consolidarea culturii antreprenoriale
4. Consultanță legală gratuită din partea statului pentru start-up-uri și scale-up-uri pentru licențierea/brevetarea produselor şi serviciilor proprietare
5. Stimulente fiscale pentru crearea de start-up-uri, acceleratoare, incubatoare şi clustere de tehnologie

Acțiuni de îmbunătățire la nivel micro

1. Echipa unui start-up în tehnologie să cuprindă cel puțin un om cu experiență de business, vânzări și marketing
2. Business plan solid care să aibă în vedere curba de progresie și mijloacele de finanțare necesare fiecărei etape
3. Accesarea unor rețele de competențe și relații (techhub-uri, asociații, grupuri de meet-up) care să ajute dezvoltarea business-ului cu resursele limitate pe care le are un start-up
4. Afilierea la asociații care reprezintă interesele industriei în care operează start-up-ul
5. Dezvoltarea unor produse și servicii proprietare și accesarea finanțării relevante după prototipare

Populația României nu are competențe digitale

Însă dincolo de opinii exprimate frugal există și realitatea statistică care le susține. Potrivit studiului Barometrul digitalizării companiilor din România, pentru 40% dintre acestea există percepția că în România nu sunt consumatori digitali. Până la un punct această opinie se poate susține pe statistica Eurostat care spune că 71% din populație are competențe digitale sub cele de bază, date relevante pentru afacerile din B2C în mod special.

Generația tinerilor nativi digitali poate schimba în curând această realitate. Acestă generație are mai multă inițiativă și curaj să înceapă o afacere. Vine cu competențe relevante pentru lumea tehnologizată de astăzi. Tinerii acestei generații coagulează mai ușor în jurul unor idei – cunosc limbi straine, folosesc spațiile colaborative și instrumente de transfer și prelucrare de date la distanță. Înca nu sunt majoritari și tocmai de aceea sunt asimilați statistic.