Astazi carnea fripta (gratarul) este bine apreciata de catre gurmanzi, fiind de multe ori preferata in locul altor preparate mult mai sofisticate… asadar citeste in continuare pt a regasi 5 reguli de aur pentru cel mai reusit gratar

Este posibil ca frigerea sa fi fost primul mod de preparare a carnii crude de catre om. Scenariul probabil al descoperirii carnii fripte este unul cat se poate de simplu: in jurul unui foc aprins de un trasnet si pastrat cu multe eforturi, un grup de oameni primitivi consuma carne cruda rezultata in urma vanatorii. Accidental sau ca rezultat al curiozitatii, unul dintre ei apropie mai mult carne de foc, iar aceasta se frige local sau chiar se arde putin. Iata ca asa este marcata aparitia primului preparat al bucatariei preistorice, mult apreciat – chiar de la inceput!

Sunt 3 factori care determina calitatea unui gratar: gratargiul, focul si retetele alese pt gratar.

Gratargiul (persoana care prepara gratarul) are sarcini multiple si complexe pe tot parcursul procesului de obtinere a fripturii. Astfel: alege tipul de foc, lemnele sau carbunii utilizati cat si regimul focului pe durata prepararii gratarului, controleaza in fiecare moment starea fripturii.

Focul constituie un element esential in cazul prepararii fripturii, in prezent utilizandu-se 2 tipuri de foc: focul direct si gratarul cu jaratic. In primul caz, procesul de frigere se efectueaza direct in flacara, fiecare bucata de carne fiind fripta separat. Acest mod de frigere este folosit cu precadere de catre excursionisti.

Gratarul cu jaratic  – la care frigerea se face la caldura degajata de jaraticul obtinut prin arderea unor lemne de esenta tare sau a carbunilor speciali.

Retetele trebuie alese in functie de carnea folosita, urmarind cu amanuntime tehnologia de preparare anterioara a carnii, mai ales momentul sararii acesteia.

Iata care sunt 5 reguli de aur de care trebuie sa tineti cont pentru un gratar reusit:

1. In cazul gratarului cu jaratic, pe durata frigerii carnii se va urmari in mod special ca grasimea care cade peste jaratic sa nu se aprinda si sa nu arda cu flacara. De aceea, in apropierea gratarului se tine o cana de apa, cu care se sting aceste mici focare;

2. Frigerea carnii se face la inceput la jaratec mai vioi, urmand ca dupa formarea crustei sa se poata folosi un foc mai bland. Acest mod de frigere este esential pentru pastrarea suculentei fripturii. De aceea, prima asezata pe gratar va fi carnea cu structura mai dura, care se coace de obicei mai greu (pentru a nu se arde).

3. Pentru calitatea fripturii, la gratarul de jaratic trebuie folosite numai lemne de acelasi fel, neaparat de esenta tare, recomandat fiind: lemnul de fag, nuc, prun, stejar.

4. Pentru fragezire, bucatile de carne de vita/vitel/berbecut pot fi macerate sau batute inainte de a fi fripte; in special carnea de vita nu se sareaza decat atunci cand gratarul este gata, altfel ea poate deveni tare. Muschiul de vita/vanat se poate impana cu slanina sarata (se fac mici crestaturi adanci in muschi cu un varf ascutit de cutit, in gaura respectiva fiind introduse bucati mici de slanina care poate fi congelata pentru a putea fi mai bine infipte). Carnea de vita/ berbec/vanat se prepara „in sange” (mai cruda/suculenta), iar carnea de vitel/miel/porc/pasare se frige foarte bine, fara insa a o usca sau a o arde;

5. Cand gratarul este gata – pentru fragezirea carnii se recomanda ca bucatile de carne fripta sa se scoata intr-un recipient si sa se lase acoperite timp de 5-10 minute inainte de a fi servite. Eventual, pentru o aroma deosebita – peste carnea fierbinte se toarna un paharel de tarie: coniac, rom, palinca.

Cam acestea au fost cele mai importante 5 aspecte de care trebuie sa tineti cont pentru un gratar reusit!

Pofta buna!