BET
10898.37
-2.56%
BET-TR
21189.81
-2.56%
BET-FI
47470.12
-2.55%
BETPlus
1629.21
-2.53%
BET-NG
824.04
-2.51%
BET-XT
961.95
-2.53%
BET-XT-TR
1858.37
-2.53%
BET-BK
2046.89
-2.62%
ROTX
24642.07
-2.81%


Claudiu Cazacu, XTB: Euro, înfrant de criza energetică? O toamnă defensivă și pentru Leul romanesc? – Scenarii posibile

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Europa resimte adânc efectele crizelor multiple, din energie, geopolitică, inflație și ajustarea forțată a modelului economic.

Cifrele sau schemele teoretice pot rareori să surprindă adâncimea efectelor ramificate din lumea reală.

Felul în care funcționează industria germană, alimentată de energie ieftină în trecut, dar extrem de scumpă acum, s-a modificat semnificativ.

Resurse care nu pot fi găsite în cantități suficiente, precum gazele pentru industria chimică, impun ajustări importante sau chiar înlocuirea unor segmente cu importuri, cu efecte sociale și economice aspre, se arată în analiza casei de brokeraj pe piețe internaționale XTB România.

Efectele sunt larg răspândite.

Cine și-ar fi imaginat că scumpirea dioxidului de carbon lichefiat ar ajunge să pună în pericol producția de bere din Belgia (mai mulți producători au anunțat riscul) sau chiar Polonia (producătorul Carlsberg a descris posibilitatea)?

Scumpirea CO2 lichid e un efect secundar al opririi activității de fabricare a îngrășămintelor, iar prețurile ingredientului necesar pentru acidularea berii au crescut de peste 13 ori pentru un producător de bere belgian.

Dă de gândit și efectul avut de oprirea, de doar o secundă, a alimentării cu energie electrică, la una dintre cele mai mari brutării din Suedia, întrerupere care a indus probleme ce au afectat producția săptămâni la rând.

Managementul spunea că nu își poate imagina cum s-ar descurca în condițiile unor pene de curent repetate, care totuși sunt posibile în această iarnă.

Euro arătase, în sesiunile dinaintea zilei de marți, 13 septembrie (ziua nu a fost norocoasă pentru moneda unică), o tendință de revenire.

BCE părea a pregăti o nouă creștere, chiar și de 0,75 puncte a dobânzii de referință, mai ridicată și, deci, mai atractivă pentru depozite în Europa decât scenariile vehiculate cu doar câteva luni în urmă.

În același timp, semne bune se arătau din piața energiei: prin contrast cu nivelurile amețitoare atinse în august, de peste 340 EUR/MWh pentru gaz, cotațiile au ajuns pe 12 și 13 septembrie în zona 180-190 EUR/MWh (hub-ul din Amsterdam).

Astfel, de la minimul din 6 septembrie (sub 0.99) până la vârful de aproape 1.02 din 12 septembrie, EUR/USD a recuperat 3.3%, o variație semnificativă pentru domeniul valutar, obișnuit cu fluctuații mai restrânse.

E drept, Euro a pierdut în fața dolarului aproximativ 11% anul acesta, până la închiderea din 12 septembrie, așa că partea „grea” a recuperării era, oricum, doar într-un viitor ipotetic, arată analistul XTB.

Totuși, chiar și acele aprecieri au fost în mare parte spulberate după datele din SUA.

Inflația a avansat cu 8,3% în august față de anul anterior și cu 6,3% anual în versiunea care scoate din joc segmentul de alimente și energie.

Față de iulie, prețurile au crescut în august cu 0,1%, deși așteptările erau de scădere cu 0,1%.

Ritmul anual al inflației încetinește, dar mai lent decât se spera (8,1% era valoarea estimată), și varianta ajustată cu energia și alimentele chiar accelerează, iar aceasta înseamnă că e mai probabil acum ca Fed să crească dobânda în SUA pe 21 septembrie la 3 – 3,25%, adică cu 0,75 de puncte.

Atât de mare a fost surpriza, încât acum (pe 13, la închidere) este aproape 1 șansă din 3 ca dobânda să crească cu un întreg punct procentual.

Pentru acest scenariu, investitorii nu erau pregătiți. Dolarul american a făcut rapid cale întoarsă, trecând pe plus în raport cu Euro (înainte de anunț, piețele erau destul de relaxate și mizau pe cifre care să nu se opună alunecării lente a dolarului) și bursele au revizuit drastic așteptările, spune Claudiu Cazacu.

CITESTE SI:  Săptămâna bursieră s-a încheiat cu evoluții mixte la BVB, creșteri puternice în Europa și scăderi în SUA

Indicele S&P500 a pierdut în doar 30 de minute peste 120 de puncte, adică aproape 3%, ceea ce este foarte mult.

Euro a scăzut rapid și a continuat pe parcursul ședinței, ajungând, iarăși, sub paritate, valorând 0.9968 dolari americani la închiderea zilei de 13.

S&P500 a înregistrat cea mai proastă sesiune de după iunie 2020, pierzând 4,3%, iar indicele Nasdaq a coborât cu 5,2%.

În Europa, ministrul economiei din Germania a avertizat asupra riscului recesiunii anul viitor, iar Franța a revizuit estimările pentru 2023 cu 0,4 puncte, la o creștere de doar 1%.

Astfel, BCE are de gestionat o situație cu marje mici de eroare: nu poate fi prea aspră cu dobânzile, altfel riscă să plonjeze economia într-o recesiune dificilă, dar nu poate fi nici prea blândă, pentru că un Euro prea slab, oglindind dobânzi prea mici, ar însemna că inflația se intensifică prin presiunea produselor importate.

Dacă inflația continuă să surprindă în sus, totuși, sau dolarul urmează tendința de apreciere pronunțată, ample majorări de dobândă devin aproape inevitabile.

Până la cifrele de inflație din SUA, Euro părea a primi o bună șansă pentru o revenire de durată.

Acum, acel proces pare amânat, iar poziționarea actuală a pieței, alături de apropierea unei ierni dificile din perspectiva aprovizionării cu energie par a nu favoriza moneda unică.

Totuși, episoade corective pot apărea, iar viteza aprecierii Euro, chiar fără o schimbare îndelungată a trendului, poate fi surprinzătoare.

În cele din urmă, însă, o eventuală calmare a crizei din energie ar fi un ingredient important într-o refacere mai durabilă a încrederii în moneda unică europeană.

În România, leul se află de o săptămână în alunecare rapidă în raport cu Euro, pierzând aproape întregul avans din august și primele zile din septembrie, se arată în analiza XTB.

Totuși, presiunea pe Euro din piața valutară ar putea sprijini, pentru o vreme, din nou leul.

O tendință de durată de apreciere a leului e, însă, dificil de întrevăzut, și nu se aliniază cu deficitul de cont curent sau cu provocările induse de creșterea dobânzilor.

Creșterea de 63% față de primele 7 luni ale anului trecut a deficitului de cont curent, la 14,9 mld. Euro, înseamnă o accelerare îngrijorătoare, după un ritm de 40% în primele 5 luni, 44% în primele 6 luni și 54% în trimestrul al doilea.

E drept, factura la energie este un motor important al deficitului, dar în condițiile în care situația geopolitică nu se schimbă semnificativ, fenomenul ar putea persista.

Investițiile străine directe, în creștere de la 3,8 la 5,5 mld. Euro, acoperă doar puțin mai mult de o treime din deficitul de cont curent, la rândul său condus de deficitul comercial de 17,85 mld. Euro.

În același timp, povara datoriei publice este în creștere, iar dobânzile, în valoare totală de aprox 26 mld. lei, de 2,5 ori față de nivelul din 2019, ar putea însemna aproximativ 1,9% din PIB anul acesta.

Chiar și fără o nouă creștere, actualul palier al dobânzilor suverane (în jur de 8%/an pentru titlurile pe 10 ani) înseamnă un cost important pentru buget, care se mărește în fiecare an cu deficit bugetar.

Pe termen scurt și foarte scurt, leul ar putea beneficia chiar de pe urma contextului delicat al Euro, deși pare a nu mai beneficia de intrările sezoniere din august.

Condițiile actuale par, pe de altă parte, a favoriza, în cele din urmă, reluarea tendinței de creștere a EUR/RON, cu episoade potențial mai volatile spre finalul toamnei – începutul iernii, constată Claudiu Cazacu.