BET
10994.22
1.77%
BET-TR
21375.6
1.77%
BET-FI
47621.86
0.77%
BETPlus
1641.28
1.79%
BET-NG
846.73
0.66%
BET-XT
971.15
1.6%
BET-XT-TR
1876.15
1.6%
BET-BK
2060.87
1.94%
ROTX
24931.93
1.73%


Cristian Popa, BNR: Poza macroeconomică românească arată vulnerabilități majore. Dar și o oportunitate.

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți.

Însă copiii ne plac, deficitele nu. Contul curent arată, simplificând mult lucrurile, câtă valută intră sau iese din țară, într-un an, din comerț cu bunuri, servicii și din venituri. România are cel mai mare deficit de cont din Europa în timp ce zona euro are surplus semnificativ. Anul trecut deficitul extern a crescut cu 55%, la 16,9 miliarde euro.

Deficitul fiscal (diferența între veniturile și cheltuielile publice, sau cheltuielile suplimentare veniturilor) nu este nici el mic, însă este înscris pe o anumită tendință de ameliorare.

De consolidare fiscală este nevoie ca de aer, un model economic bazat pe consum guvernamental, finanțat în proporție mare prin îndatorare, nu poate fi sănătos.

Dar nici un model bazat pe taxe mari și foarte mari nu poate fi sănătos. Creșterea taxării ar afecta economia. Creșterea eficienței cheltuirii resurselor curente trebuie sa fie primul primul pas; reducerea cheltuielilor statului ar reduce deficitul fiscal fără a impune taxe noi asupra sectorului privat sau populației.

La nivelul bugetat pentru acest an, deficitul fiscal de 5,8% din PIB, statul român cheltuie aproximativ 1 leu din datorii noi pentru fiecare 5 lei de venituri. Trebuie să împrumute aproape dublu, 2 lei la fiecare 5 lei venituri pentru a refinanța și datoriile din trecut, ce ajung la maturitate.

Iar bugetarea este mai ușoară decât execuția efectivă, mai ales atunci când dinamica veniturilor trebuie să o depășească pe cea a cheltuielilor. Consiliul Fiscal a exprimat rezerve în a considera în calculele sale veniturile suplimentare din creșterea eficienței colectării de exemplu și apreciază construcția bugetară pentru anul 2022 compatibilă mai degrabă cu un deficit cash în jurul valorii de 7%.

Cele două deficite, luate împreună, reprezintă o vulnerabilitate la adresa economiei românești, pentru că o bună parte din ele este finanțată de către piețele internaționale.

Iar piețele internaționale pot fi “sentimentale”, cu momente în care sunt foarte îngăduitoare, dar și momente de “risk-off”, în care preferă să finanțeze doar acele țări ce prezintă riscuri reduse. Ce ar putea însemna pentru piețe si pentru finanțarea deficitelor un conflict geostrategic în Estul Europei? Vă las pe dumneavoastră să răspundeți, eu cred ca nimic bun.

CITESTE SI:  Leonardo Badea (BNR): Moneda digitală emisă de băncile centrale - între provocări și scenarii

În plus, demararea de către marile bănci centrale din lume a procesului de întărire a politicii monetare în acest an crește riscul exodului de capital, riscul unui exod al capitalului (capital flight), riscul ca piețele să privească cu ochi buni țările dezvoltate și cu ochi sceptici țările emergente, mai ales pe cele cu dezechilibre pregnante.

În anul 2020 deficitul bugetar a fost de aproape 9%, iar deficitul de cont curent a fost de aproape 5%. Într-o privire simplistă și foarte grosieră, în care împărțim România în două mari sectoare, public și privat, se poate observa că sectorul public a cheltuit cu 9% din PIB mai mult decât veniturile sale, iar sectorul privat a economisit 4% din PIB.

Diferența de 5% este deficitul extern, care a fost în totalitate generat de către sectorul public/deficitul bugetar. Iar faptul că le spunem deficite gemene nu înseamnă că sunt identice, termenul arată relația cauzală, de sens, între cele două.

Oportunitatea
Oportunitatea este Planul Național de Redresare și Reziliență: 29.2 miliarde euro de granturi și împrumuturi la dobânzi preferențiale pentru a ne consolida economia, pentru a deveni rezilienți.

Eu cred că se întâmplă foarte rar ca cineva să îți ofere bani, mulți, pentru a îți dezvolta afacerea sau a îți extinde casa, fără să ceară jumatate din ei înapoi. Banii vin însă cu anumite condiții: să faci ce trebuia oricum să faci, să te reformezi și disciplinezi, să îți faci curățenie în casă.

România poate câștiga pe ambele planuri, prin investițiile și capitalul din PNRR, acestea crescând stocul de capital și astfel PIB-ul potențial, dar și prin realizarea reformelor structurale, care cresc productivitatea și, din nou, PIB-ul potențial.

În contextul unor politici monetare și fiscale mai restrictive, PNRR ar putea reprezenta acea binevenită gură de aer de care economia românească are nevoie.

Vom folosi oportunitatea?
Acest articol de opinie reprezintă, evident, o simplificare semnificativă față de analizele detaliate, de anvergură pe care banca centrală le realizează înaintea luării oricăror decizii de politică monetară.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administrație al BNR și membru al Consiliului Director al Asociației CFA România.
Opinia prezentă îi aparține autorului și nu reprezintă poziția Băncii Naționale a României sau a CFA România.