În peisajul media contemporan există un deficit de cunoaștere în ceea ce privește politicile de comunicare ale Băncii Centrale atât în momentele de criză economică cât și în perioadele de calm. În acest sens consider util pentru cititorii acestei publicații să trec în revistă o serie de studii la nivel european cu privire la acest aspect, în speranța că acestea se vor constitui într-un punct de plecare util pentru viitoarele analize efectuate la nivel național, respectiv vor constitui fundamentul unor viitoare analize ale autoarei.

În calitate de experți media consider că avem datoria atât civică cât și profesională ca fiecare dintre noi să contribuim la dezbaterea publică în domeniul nostru de expertiză, pentru a putea oferi cetățenilor informațiile necesare într-un limbaj ușor accesibil. Având acces la informații clare, cetățenii, din rândul cărora o parte vor constitui posibilii noștri clienți sau clienți ai firmelor cu care colaborăm, sunt mai în măsură să își exercite drepturile participând activ la viața socio-economică a societății.

Aceasta este în mare măsură și un pas spre auto-protecție cu atât mai mult cu cât sectorul economic a fost și devine din ce în ce mai mult o țintă predilectă a campaniilor de dezinformare menite să favorizeze unul sau mai mulți actori, fie ei publici sau privați, în defavoarea altora.

O primă astfel de analiză este aceea intitulată Central Bank Communication at Times of Non-Standard Monetary Policies [Comunicarea Băncii Centrale în perioada unor politici monetare non-standard] studiu elaborat pentru Parlamentul European de către Lukas Janikowski și Andrzej Rzonca și publicat în cursul lunii septembrie 2018.

La prima vedere comunicarea nu intră sfera curentă a activităților băncii centrale. Dar ea contează cu toate acestea foarte mult. Comunicarea, așa cum reiese din studiu dar nu numai, este o unealtă de politică monetară importantă care este utilizată pentru a gestiona așteptările agenților economici. Comunicarea devine și mai importantă în perioada unor politici monetare non-standard ca urmare a nivelurilor ridicate de nesiguranță și a introducerii unor noi unelte de politici.

Criza financiară globală care a început în anul 2007 a fost urmată de o Mare Recesiune care a dus la scăderea economiei mondiale pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial. Ca urmare a acesteia băncile centrale și-au redus rata dobânzii de politică monetară la zero. Aceasta și alte practici tradiționale și-au dovedit în curând limitele astfel că a fost necesară utilizarea unor instrumente neconvenționale precum relaxarea cantitativă (quantitative easing – QE) și semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare (forward guidance).

Avem în acest de-al doilea caz un instrument clar de comunicare prin care banca centrală își anunță intențiile cu privire la viitoarea politică monetară, fie că vorbim de rata dobânzilor sau de alte măsuri. Acest instrument este menit să gestioneze așteptările agenților economici asupra manierei în care costurile privind împrumuturile vor evolua în viitor pentru a-și gestiona mai bine deciziile economice. Prin scăderea ratei dobânzilor pe termen mediu și lung aceste semnale pot spori cererea agregată.

Comunicarea este așadar un instrument al politicii monetare întrucât agenții economici își planifică activitățile nu doar pe baza situației din prezent dar și pe baza așteptărilor viitoare. Astfel o bancă centrală poate spori eficiența politicilor sale prin gestionarea din punct de vedere comunicațional a așteptărilor agenților economici. Comunicarea băncilor centrale este importantă în momentele de politici monetare neconvenționale datorită nivelurilor ridicate de incertitudine economică și introducerii de noi instrumente de politici, a căror funcționare trebuie explicată în mod corespunzător agenților economici.

Comunicarea băncii centrale este de asemenea importantă datorită obligației băncilor centrale de a explica atât acțiunile lor cât și raționamentele care au stat la baza lor publicului larg. Responsabilitatea băncilor centrale este o condiție a independenței lor în societățile democratice. Cu atât mai mult această nevoie de responsabilitate sporește în perioadele de politici monetare neconvenționale, datorită efectelor lor secundare.

Studiile au arătat faptul că, cu începere din anii 2000, discursurile reprezentanților băncilor centrale au crescut exponențial în toată lumea pe măsură ce acestea au început să înțeleagă avantajele unei strategii de comunicare corespunzătoare.

O noțiune des utilizată în studiile de specialitate este aceea a „raportului semnal/zgomot” (signal-to-noise ratio), scopul comunicării băncii centrale fiind acela de a spori acest raport prin transmiterea de semnale și reducerea zgomotului. Făcând acest lucru, banca centrală ar trebui să sporească predictibilitatea politicii monetare și, pe cale de consecință, să reducă volatilitatea pe piețele financiare și să sporească performanța politicii monetare.

Astfel autori precum Blinder et al. (2008) subliniau faptul că băncile centrale comunică cu privire la patru aspecte ale politicii monetare: 1) obiective și strategie; 2) motivele din spatele unei decizii de politică anume; 3) perspectiva economică și 4) viitoarele decizii privind politica monetară.

Acestea se fac prin diverse instrumente de comunicare precum: 1) conferințe de presă; 2) publicarea minutelor și statisticilor votului; 3) rapoarte; 4) audieri formale și 5) interviuri cu reprezentanții lor etc.

Cu toate acestea o comunicare efectivă presupune încrederea. Dacă agenții economici nu au încredere în ceea ce banca centrală declară atunci comunicarea de una singură nu ajută. Comunicarea precisă este însă necesară întrucât comunicarea ineficientă sau imprecisă poate duce la sporirea volatilității pieței financiare. Aceasta face cu atât mai importantă sarcina experților în comunicare și subliniază faptul că băncile și alți agenți economici trebuie să acorde o atenție sporită comunicării și utilizării instrumentelor sale specifice.

Autor: Francine Jaomiasa, Producător executiv în cadrul World News Media, consultantă în comunicare și relații publice

[ajax_load_more]