BET
8574.88
0.01%
BET-TR
12489.83
0.01%
BET-FI
36581.38
-0.55%
BETPlus
1279.16
0.02%
BET-NG
720.09
0.32%
BET-XT
781.44
-0.04%
BET-XT-TR
1152.07
-0.03%
BET-BK
1630.54
-0.24%
ROTX
17766.13
0.06%

Fake news: putem identifica o soluție juridică pentru o problemă societală?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

În societatea contemporană, în fața provocărilor pe care terțe părți le ridică înaintea noastră prin intermediul „știrilor false” sau a dezinformării în sens larg suntem nevoiți să identificăm soluții pe care le-am dori universal aplicabile.

Una dintre ele identificată la nivel european este acea de a utiliza legea și sistemul juridic pentru a combate procesul dezinformării.

Autor: Jaomiasa Handy Francine, Producător executiv în cadrul World News Media, consultantă în comunicare și relații publice

Din păcate legea nu constituie un panaceu universal iar temerile exprimate sunt acelea conform cărora un aparat juridic formal ar limita libertatea de expresie și libertatea presei și ar genera costuri suplimentare pentru specialiștii în comunicare. Voi realiza mai jos o foarte scurtă trecere în revistă a situației existente urmând ca în articolele viitoare să detaliez tematica.

Astfel în Germania a fost adoptată în cursul lunii iunie 2017 o lege menită să prevină postarea pe social media a discursului instigator la ură, pornografiei infantile, aspectelor referitoare la terorism și a informațiilor false. Mai mult platformele de social media precum Facebook și Twitter sunt pasibile de amenzi de până la 50 milioane de euro dacă eșuează să îndepărteze un astfel de conținut ilegal. Mai mult directorii lor pot fi amendați individual cu până la cinci milioane de euro. (Fighting ‘fake news’ with the law, 2018)

Dezbaterea este de asemenea foarte aprinsă în Franța. Președintele Emmanuel Macron este un suport fervent al adoptării unei legi care să combată știrile false iar în martie 2018 Adunarea Națională primind spre analiză și decizie un Proiect legislativ privind lupta împotriva informațiilor false. Se urmărește astfel transparentizarea surselor de finanțare prin informarea publică cu privire la informațiile sponsorizate din social media, oferind totodată posibilitatea instanțelor de a bloca accesul la ele sau de a le șterge.Respinsă de către Senat în iulie 2018 legea se află în prezent din nou la Adunarea Națională fiind supusă revizuirilor,

CITESTE SI:  Fake news: fenomenul știrilor false și impactul lor asupra economiei

În România un proiect similar se găsește în discuții la nivel tehnic, după cum menționam într-o postare anterioară. Cu toate acestea și în prezent, în opinia acestui autor, dispunem deja in nucede mijloacele legale necesare combaterii știrilor false.

Avem astfel prevederea din Codul Penal în vigoare:„Articolul 404 Comunicarea de informaţii false. Comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, cunoscând caracterul fals al acestora, dacă prin aceasta se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

În plus acest articol a trecut deja de controlul de constituționalitate al Curții Constituționale. Astfel prin Decizia nr.273 din 20 decembrie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 din Codul penal(vechiul număr al noului articol 404 NCP) Curtea Constituțională a decis că dispozițiile sale nu contravin sub nici un aspect libertăţii de exprimare consacrate de prevederile constituţionale.

Prin garantarea dreptului persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public, se are în vedere informaţiile autentice, conforme cu realitatea. Comunicarea sau răspândirea de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate prejudiciază persoana în promovarea şi apărarea intereselor sale legitime. Mai mult prevederile constituționale obligă autorităţilor publice, precum şi mijloacele de informare în masă de a asigura „informarea corectă a opiniei publice”.

Mai mult dispozițiile nu au în vedere, în mod exclusiv, presa, ci orice mijloace de comunicare sau de răspândire a informaţiilor. Prin urmare, acest text de lege nu îngrădeşte, nici direct şi nici indirect, libertatea presei. Legea penală nu sancţionează comunicarea sau răspândirea de date ori informaţii doar pentru simplul motiv că nu s-a confirmat veridicitatea acestora, ci are în vedere datele sau informaţiile false, precum şi documentele falsificate. Este necesar ca fapta de a comunica sau de a răspândi „ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate” să fi fost de natură „să pune în pericol securitatea naţională”.

Prezenta postare nu este în măsură să stabilească dacă legislația în vigoare este sau nu suficientă ci doar semnalează o stare de fapt din acest moment. Se impune însă, înaintea de a lua în calcul noi inițiative juridice, inițierea unui proces de auto-reglementare în cadrul comunității comunicatorilor prin eliminarea falșilor jurnaliști, comunicatori, lideri de opinie etc.

De asemenea orice inițiativă va fi luată va trebui trecută prin filtrul drepturilor și libertăților fundamentale. Uneori remediul poate să fie mai rău decât problema și să asistăm la proliferarea unor comportamente anticoncurențiale (ex. impunerea unor taxe de „verificarea a faptelor” sau de prioritizare a știrilor de către rețelele sociale etc.) care ar afecta dezvoltarea armonioasă a societății și a mediului economic.

Va trebui să fim atenți să nu combatem dezinformarea de mâine cu instrumentele juridice ale trecutului. Totodată atâta timp cât mecanismele care produc dezinformarea nu sunt abordate a combate efectele riscă să fie insuficient.

Nu există o soluție legală miraculoasă unică ci totul trebuie să fie o parte dintr-un ansamblu mai mare de măsuri, fie că vorbim de dezvoltarea alfabetizării informaționale, de promovarea eticii profesionale sau de educarea media a cetățenilor și consumatorilor.