Revenirea la impozitul progresiv este o temă care reapare periodic în dezbaterea publică, însă mediul de afaceri și contribuabilii persoane fizice nu par convinși că această schimbare este necesară și benefică.

Rareori se observă în piețele valutare trenduri atât de coerente între ele precum cele din prima parte a acestui an.

„Contextul economic și financiar pe care îl traversăm este deosebit de dificil, fiind marcat de situații excepționale precum: prelungirea pandemiei de Covid-19, disfuncționalitățile în lanțurile de producție și distribuție, majorarea prețurilor în sectorul energetic și agresiunea militară a Federației Ruse împotriva Ucrainei

„Deși este un sistem despre care foarte multă lume a auzit, în special cei care realizează plăți în străinătate prin transfer bancar în cont, pentru mulți rolul specific pe care el îl are în cadrul operațiunilor de transfer de fonduri este mai puțin înțeles.

Suferința multă vreme uitată a inflației a revenit ca un animal de pradă înfometat, de anul trecut, și continuă anul acesta. Consumatori individuali, angajatori, distribuitori, industriași și decidenți de politică monetară, aproape toată lumea simte stres considerabil vis-a-vis de prețurile în creștere.

Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți.

“Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996.

La nivel global, evoluăm gradual în direcția conviețuirii cu acest virus care a determinat modificări importante în existența noastră. Un impact semnificativ al pandemiei a fost resimțit în calitatea vieții oamenilor, dar sectorul de activitate unde s-a înregistrat presiunea cea mai intensă a fost sistemul de sănătate.

După primele două săptămâni din aces an, investitorii la bursă se felicită pentru alegerea facută, indicele BET, cel mai cunoscut indice BVB,  crescând cu 4.75%.

Cred că una dintre cele mai importante teme de cercetare și dezbatere academică privind politicile publice este cea referitoare la scopul final al acestora.

Volatilitatea a reatins cote inalte pe piata locala iar noua tulpină Covid19 – Omicron, a revigorat prezenta vânzătorilor. La finalul luni trecute, pe 26 noiembrie, am inregistrat cea mai slabă sedință de tranzactionare din an (indicele BET a scazut cu 3.4%)

Cadrul operațional al politicii monetare este format din întreg setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivului său fundamental, în cazul nostru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Speranțele uriașe adunate înaintea listării UiPath au generat un preț pe măsura lor, dar și punctul de start al parcursului de piață în general descendent ulterior.

Prinși în vâltoarea problemelor de zi cu zi, care în ultimii ani au devenit tot mai multe și mai complexe, rareori avem răgazul necesar pentru a remarca numeroasele transformări asupra societății moderne induse de progresul rapid al tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC).

„Implacabil, am depasit si vara acestui an. Traditional considerată o perioadă lipsită de dinamism, presarată cu vacantele specifice sezonului estival, această vară a fost una pozitiva pentru piata bursieră locală.

„La finalul orizontului de prognoză comparând 5% rata anuală efectivă în luna iulie cu estimarea de 5,6% rată anuală în decembrie, înțelegem că partea cea mai consistentă a creșterii prețurilor este în spate, s-a produs deja.

„Bursa locala continuă să se mentină pe un trend ascendent spre finalul lunii august, raliindu-se evolutiilor internationale, desi la nivelul lichiditatii inregistram un puternic recul

În data de 10 iunie 2021, Comitetul de la Basel a publicat un document consultativ ce reprezintă o propunere preliminară de tratament prudențial pentru expunerile de criptoactive ale băncilor.

„Redresarea economiei după perioada pandemică reprezintă un subiect complex aflat într-o continuă evoluție determinată de criza sanitară și transformările induse de aceasta, inclusiv prin accentuarea unor vulnerabilități pre-existente și crearea de noi fricțiuni pe piețe.

In asteptarea rezultatelor financiare semestriale avem ragazul necesar pentru a concluziona asupra unei perioade, cu siguranta, memorabile a pietei bursiere. Anul scurs, intre jumatatea lui 2020 si cea a anului curent marcheaza, probabil, schimbarea paradigmei pietelor financiare.

O intrebare simpla cu un raspuns incert. Dupa cum Warren Buffet – celebrul investitor, recunostea ca ”nu stie ce va face maine piata” tot asa, nu putem avea pretentia vreunui raspuns imuabil la aceasta intrebare.

Într-o perioadă de injecții masive de lichiditate, aurul a „reușit” contraperformanța de a scădea, în ultimul an cu 3.7%. Față de vârful din august anul trecut până pe 30 iunie se înregistrează o scădere de 14.8%.

Pe bursa am intrat in vara acestui an cu noi maxime. Atat pe pietele externe cat si pe piata interna, daca masuram prin intermediul indicilor „total return” (de exemplu BET-TR).

Se apropie vara, timp al călătoriilor și vacanțelor, pentru adulți și copii. Și de 1 iunie, și în vacanța de vară, dorința de a petrece timpul în aer liber va fi mare, după lungi perioade de restricții.

Conform unei analize a brokerilor de la Prime Transaction, se pare că emitenții de la BVB au intrat intr-o perioada mai calmă, după ce indicele BET a atins noi maxime istorice, pentru a se acomoda cu noile niveluri atinse.

La peste un an de la propagarea coronavirusului, devine tot mai clar: criză economică este distribuită în mod inegal la nivelul companiilor.

Perioada martie 2020 – martie 2021 a fost, cu siguranta, una dintre cele mai interesante pe bursa românească. A fost perioada in care bursa locala, la fel ca orice piata globala, a trebuit sa se adapteze, sa inglobeze un fenomen sanitar sever – o pandemie.

Înfruntarea dintre Australia și Facebook (pe tema unor plăți către firmele din mass-media pentru a continua preluarea știrilor) nu este un aspect izolat, ci mai degrabă parte a unui larg fenomen nou.

2020 a fost un an atipic. Un an despre care vom si se va povesti mult timp de acum inainte. Un an in care tari intregi, si implicit economiile lor, au fost inchise (sau semi-închise) administrativ, in mai multe randuri, dar in care bursele cele mai importante au atins maxime istorice.

Fară să facă multe valuri, cea mai recenta listare de pe piata AeRO a BVB a atras un interes neașteptat de mare din partea investitorilor, cu tranzacții de 3 milioane de lei in prima zi, sau 10% din capitalizare, un nivel foarte bun pentru o listare tehnică.

Evenimentul acestei săptămani este, fără doar si poate, aniversarea a 25 de ani de piață bursieră in Romania. Este un moment festiv care impune un exercitiu retrospectiv asupra evolutiei acestei piete in Romania.

Departe de zonele de relaxare de pe plaje, Marea Mediterană fierbe într-o criză care atrage tot mai mult atenția liderilor și a opiniei publice îngrijorată de situația creată.

Se puteau aștepta multe de la anul 2020 dar nu ce trăim acum. Chiar dacă anticipată de mulți, criza nu arăta în niciun caz în acest fel: criză sanitară, urmată de o criză sistemică.

August s-a dovedit a fi cea mai puternică lună pentru indicele de mărfuri Bloomberg, din aprilie 2016 încoace. Patru luni consecutive de câștiguri au făcut ca indicele să recupereze cea mai mare parte a colapsului

Nu stiu cand a fost mai greu, decat acum, să prevezi cum va arăta mediul economic in anul următor. Actiunea fără precedent, la nivel global, de a bloca intreaga economie in scopul intereselor sanitare ale societatii, considerate mai importante, creaza un nou tip de scenariu de lucru.

Ziua de ieri a reprezentat un șoc pentru industria petrolului, pentru prima dată în istorie barilul fiind tranzacționat la valori negative în Statele Unite ale Americii.

După această criză fără precedent în istoria recentă estimăm o adevărată prăpastie între comunicare și acțiune. O despărțire de un trecut definit de norme consacrate și întâlnirea cu un viitor definit de o nouă normalitate care vine cu restructurarea ordinii sociale și economice. Economia post-COVID ne provoacă.

Motto: Atunci s-a apropiat Ilie de tot poporul şi a zis: „Până când veţi şchiopăta de amândouă picioarele?” (Cartea a treia a Regilor – Biblia)

Cu pandemia COVID-19 încă într-o spirală scăpată de sub control, cel mai bun rezultat economic pe care oricine îl poate spera este o recesiune mai profundă decât cea după criza financiară din 2008. Însă, având în vedere răspunsurile adoptate pana in prezent de decidenții politici, șansele unui rezultat mult mai prost cresc din ce în […]

Amploarea cu care se extinde epidemia COVID 19 a început să aibă consecințe asupra economiei, primele industrii afectate fiind cele din turism, hoteluri și restaurante, transporturi sau organizarea de evenimente.

Așa cum ne-am obișnuit în materie de fiscalitate, să nu treacă niciun an fără modificări, se pare că și în materie contabilă, cel puțin în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), în fiecare an apar noi reguli sau interpretări. De această dată, este vorba de o interpretare privind costurile unei companii cu impozitele și taxele, […]

Condițiile echitabile de muncă sunt centrul unei economii de piață funcționale. Cetățenii se așteaptă ca Uniunea Europeană să le ofere niveluri ridicate de bunăstare, în timp ce economia se îndreaptă către modele de creștere mai ecologice și mai digitalizate. Veniturile adecvate sunt esențiale pentru asigurarea condițiilor de muncă echitabile și a nivelului de trai decent […]

„La 30 de ani de la căderea regimului comunist, România pare să fie bine ancorată în valorile europene și pe o cale clară de dezvoltare economică. Chiar dacă anumite probleme persistă în ceea ce privește cea de-a doua chestiune, România are ocazia să înceapă noul deceniu cu dreptul, lăsând în urmă controlul daunelor din anii […]

De fiecare dată când ne conectăm la o anume rețea socială, de pe un anumit smartphone sau când urmărim un anumit serviciu de video streaming, consolidăm involuntar ideea supremației industriei hi-tech pe de Coasta de Vest.

Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului se profilează discuțiile despre bugetul pentru anul 2020. Străbate în spațiul public acuzația unei neprofesioniste gestionări a banului public, deficite peste așteptări, creșteri sub estimări, nesustenabilitatea unor măsuri. Moneda națională se prăbușește sub impactul raportării unui foarte probabil deficit de 4%. Campania electorală orientează atenția electoratului spre […]

The Governor of the National Bank of Hungary, Gyorgy Matolcsy, wrote a piece recently that has, quite likely, raised many eyebrows in the EU (“It is time to recognize that the euro was a mistake” , Financial Times, 4 November). For it is a sort of a diatribe against the euro, which, allegedly, was a […]

Tocmai a căzut al cinsprezecelea guvern postdecembrist. Acum ne pregătim pentru al șaisprezecelea. Ca in orice situatie de acest gen, primim un nou program de guvernare. „Programul este o lectură tonică. Mustește de optimism. Ne oferă oportunitatea de a ne imagina lucruri la care nu mai speram de ceva vreme. De exemplu autostrazile. Ne putem […]

În ultima perioadă, contribuabilii sunt din ce în ce mai des subiectul controalelor fiscale, mai mult de 500 de persoane fizice fiind verificate de la începutul anului 2018 până în prezent. Atât contextul socio-politic local, cât și cel internațional vin constant cu noi elemente în vederea reglementării acestui domeniu. Iar autoritățile din România au în […]

În acest articol din seria consacrată analizei relaxării cantitative practicată de Banca Centrală Europeană (BCE), autorul, Valentin Lazea Economist Sef BNR, vorbește de cele două argumente nemărturisite public, dar care ar putea fi văzute ca justificare a relaxării: necesitatea de a stimula exportul zonei euro printr-o devalorizare, respectiv supraîndatorarea unor state, firme și gospodării. Stimularea […]