Recent, prima bancă de calibru dintre cele listate la BVB – BRD – a publicat rezultatele financiare pe trimestrul al treilea. Se observa o crestere extrem de redusă a soldului creditelor acordate (sub 2%), in timp ce dinamica cresterii depozitelor ramane superioară. Este doar o situație particulară a unei realității ce caracterizeaza piata financiară autohtonă in ansamblul sau. De exemplu, soldul creditului total din economie este mai mic decat volumul depozitelor si a disponibilitatilor cu 17 miliarde de euro.

Autor: Alin Brendea, Prime Transaction

Asistam la un mediu economic in care creditul nu crește, nici macar la nivelul la care o face economisirea. Acest lucru se intamplă in conditiile in care Romania are nevoi ale caror rezolvare trenează de ani de zile. Fie ca vorbim despre infrastructura auto sau feroviara, fie ca vorbim despre greutatea cu care se nasc firme mari romanesti in sectoare economice importante, capitalul nu angrenează mecanismele specifice. Exista o viteză scazută de miscare a acestuia si implicit o plusvaloare marginală.

Această realitate este zugravită si de comportamentul majoritatii companiilor listate in ceea ce priveste politica de dividend.

Romania a ajuns fruntață in clasamentul mondial al burselor prin prisma randamentelor dividendelor acordate. Cu peste 8% la nivelul BET, bursa romaneasca poate fi privita ca una unde cash-ul migreaza din companii (din afaceri profitabile) spre zone cu valoare adaugata mult mai scazută (consum, acoperirea lipsei de venituri bugetare, s.a.).

La finalul acestei săptămâni doi emitenti au venit cu propuneri, din nou, extrem de generoase: Alro Slatina 13% din pretul actiunii la momentul anutului (dividend trimestrial) si Nuclearelectrica cu 10% (dividend special din profiturile anterioare).

Nuclearelectrica este un caz aparte. Dacă cumpărai o acțiune la inceputul anului (in intervalul 7.3-7.4) si o vei fi pastrat pana la finalul anului, vei fi incasat (daca statul isi va vota propunerea in AGA) circa 1.69 lei dividend. Adică 23% randament al dividendului pentru anul curent. Foarte mult pentru o companie cu profilul Nuclearelectrica!

Acesta tendință de dezinvestire, de prudență sau de lipsa de orizont investitional (o putem numi oricum), nu este una onorantă pentru piata financiara romanească, cum nu este nici pentru mediul economic local.

Capitalul slab utilizat, in conditiile in care atâtea mici afaceri sau mici comunitati au nevoie de el, reprezintă un handicap economic sever. De ce de o resursă atat de importantă si greu de gasit cum este capitalul nu este folosită plenar, pare greu de explicat. In fapt, este dovada clară a faptului ca functionam dupa un model economic depasit, de generație veche.

Economia va trebui să devină flexibilă si să folosească instrumente moderne prin care să producă efecte de levier.

Adică să se alinieze la modele functionale actuale. Flexibilitatea nu poate fi dobandită decât prin infrastructura fizică (autostrazi, cai ferate, tehnologie) si umană (educatie, specializare) asa cum efectul de levier poate fi obtinut folosind instrumente financiare pe care pietele bursiere le ofera deja in economiile dezvoltate.

Fara a ne adapta la cerintele economiilor mileniului III va fi imposibil ca, cresterea economică pe care am inregistrat-o in ultimii ani să fie o poveste cu multe capitole.

Articolul preluat de pe Prime Transaction.

Foto credit: Dreamstime