In această săptămână statul roman si-a testat din nou capacitatea de imprumut pe pietele internationale. A atras trei miliarde de euro in conditiile unei cereri pentru titlurile romanesti mai mult decat dublă, o emisiune pe scadente lungi, in premiera fiind vandute eurobonduri pe 30 de ani, scrie Alin Brendea, Director Adjunct Prime Transaction intr-un editorial.

Emisiunea a fost interpretata ca un succes, de catre oficiali, plecând de la dimensiunea imprumutului si de la suprasubscrierea acestuia. Acest lucru in conditiile in care statul roman are nevoie de finantare semnificativă in acest an, datele subscrierii aratand o incredere ridicată in economia romaneasca, in viziunea guvernanților.

Si totusi, cand va veni statul să se imprumute de pe bursă?

Privind din perspectiva bursei romanesti, aceasta operațiune nu este una neapărat pozitivă. Dupa ce cu obstinatie statul a ocolit piața bursieră pentru a se finanța, emisiunea unor certificate de trezorerie destinate exclusiv persoanelor fizice (programele FIDELIS si TEZAUR) a reaprins sperantele unei astfel de posibilitati. Insă, cel putin deocamdata, aceste certificate pot fi cumparate doar prin Trezorerie, Posta si mai nou se propune ca acest lucru sa poate fi realizat si prin banci. Din nou, nu prin Bursa!

Ce ar putea face un cetatean roman care are economii?

Conform datelor BNR, populația detinea peste 53 miliarde lei in depozite bancare cu scadenta de maxim 1 an de zile la finalul lunii februarie, asta in conditiile in care aceste disponibilitati sunt bonusate, conform datelor publicate pe site-urile principalelor banci, cu dobanzi intre 1% si 2,5%, pe o perioada de 12 luni.

Cu toate acestea, pe 25 martie statul a atras 400 mil lei prin certificate cu scadență pe un an de zile, platind catre banci 3.01%.

„Va ganditi ca poate statul ar avantaja bancile? Probabil va inselati, intrucat la inceputul lunii martie Ministerul de Finante a redeschis emisiunea de certificate Tezaur oferind o dobanda pentru un plasament de un an de 3.5%. Dobândă netă in conditiile in care investitia in obligatiuni de stat nu este impozabila!

Ati putea crede ca depozitele se transformă cu viteză in certificate de trezorerie dată fiind diferența semnificativă de randament dintre cele 2 variante (depozite bancar versus certificate de trezorerie)? Nu s-a prea intamplat nici acest lucru. Anul trecut, de exemplu, s-a atras circa jumatate din suma maximă țintită, sumele investite in certificate de trezorerie situandu-se in jurul a 2 miliarde lei,” afirmă in continuare Brendea.

Acest lucru se datoreaza lipsei de lichiditate si lipsei unui mecanism de tranzactionare a dobanzii reziduale pe care doar piata bursiera ar putea să o asigure. Vânzarea inainte de scadenta este depunctata prin obtinerea doar a principalului investit spre deosebire de vanzarea (ipotetica) printr-un mecanism bursier unde vanzatorul ar fi incasat dobanda pentru fractiunea de timp in care a detinut aceste titluri de trezorerie. Pe de alta parte, vanzarea prin mecanismele bursiere nu mai necesita vizite fizice la Trezorerie sau Posta – obligație ce afectează de asemenea lichiditatea acestor titluri.

„Rămânem cu vesnica intrebarea (sau speranță): pe cand o piață bursieră care sa deserveasca si acest segment extrem de important al ecosistemului financiar – finantarea statului? In beneficiul statului si al cetatenilor. Evident si al pietei bursiere care ar castiga imens in adresabilitatea catre profilul de risc conservator si in posibilitatea gestionarii intr-un mod profesionist a unor capitaluri altcumva greu accesibile”, concluzionează autorul.

Articolul inițial a apărut aici.

[ajax_load_more]