Perioada martie 2020 – martie 2021 a fost, cu siguranta, una dintre cele mai interesante pe bursa românească. A fost perioada in care bursa locala, la fel ca orice piata globala, a trebuit sa se adapteze, sa inglobeze un fenomen sanitar sever – o pandemie.

A fost un interval cu o volatilitate salbatica, care pare sa fi condensat 10 ani intr-unul singur.

O pandemie este, prin definitie, un eveniment exceptional. Iar o situatie exceptionala, tot prin definitie, nu poate fi analizata, catalogata facil. Nimeni nu poseda o experienta relevanta, iar acest lucru implica posibilitatea ca orice scenariu sa fie credit cu sanse de a deveni realitate.

Aceasta a fost si situatia in martie 2020, atunci cand ideea absurda (pana in acel moment) a blocarii peste noapte a unei economii a fost pusa in practica prin decizii rapide. Scenariile negative au explodat astfel incat pesimismul a atins cote impresionante. Sentimentul investitorilor, extrem de negativ, s-a transmis in piata prin stabilirea unor minime, la momentul in care circa o treime din capitalizarea bursiera de la nivelul lui februarie 2020 fusese pierduta.

Ulterior, apelul la metoda brevetata in fosta criza (cea din 2008) – cea a inundarii pietelor cu bani foarte ieftini si extrem de accesibili, a schimbat major perceptia investitorilor. De la un apetit de risc extrem de scazut am asistat la o reversare spectaculoasa a acestuia. „Secatuirea” de randamente a pietei monetare si angajamentul ferm al autoritatilor de a sprijini economia prin masuri neconventionale, de amploare, au transformat bursa intr-un loc obligatoriu pentru orice investitor.

Ce a urmat a fost o serie intreaga de recorduri. Al indicilor bursieri, al numarului de investitori de retail activi pe piete sau al volumelor de tranzactionare. Schimbarea mediului bursier s-a realizat cu o viteza nemaintalnită.

Companiile mari, asa cum sunt cele listate, au reusit sa parcurga destul de bine o perioada pe care multi ar fi numit-o, in urma cu un an, o criza economica severa.

In realitate, scaderea rezultatelor financiare a fost chiar mai mica decat cele mai optimiste asteptari, iar lipsa de oportunitati investitionale a facut ca Bursa sa fie zona din economie care a atras cel mai mult capital investibil.

S-a mai intamplat ceva cu impact semnificativ asupra evolutiilor bursiere, in acesta perioada, si anume aparitia unei noi clase de investitori pe pietele bursiere. Dintre cei care, fortati sa isi desfosoare activitatea de acasa, au gasit mai mult timp pentru a se ocupa de lucruri externe activitatii de baza.

Posibilitatea de a deschide conturi online de la distanta a fost cea care a activat sute de mii de noi investori la nivel global, investitori atrasi de experienta pozitiva a cresterilor bursiere. Nici Romania nu a facut exceptie.

Evolutia indicelui BET intre martie 2020 si martie 2021. Sursa BVB

O alta explicatie a revenirii exceptionale a burselor o constituie cresterea brutala a ratei de economisire. Partea pusa de o parte din venituri a crescut atat pe cale naturala (frica de un viitor incert produce un astfel de comportament), cat si pe cale administrativa, pe masura ce masurile de lock-down si distantare au „inghetat” cheltuieli care reprezentau procente importante din bugetul personal (turism, HORECA, achizitia de imbracaminte sau alte bunuri personale, etc).

In Romania, conform BNR, depozitele bancare ale populatiei si firmelor au crescut, in ultimul an, cu peste 15% ajungand la un sold de 422 mld.lei (ianuarie 2021).

Amploarea miscarilor bursiere, in contextual unor masuri publice, economice si sanitare, exceptionale au creat o volatilitate a asteptarilor, o lipsa de predictibilitate semnificativa, acum la un an de la declansarea starii de lockdown, ce estompeaza major perspectivele nu doar pe termen mediu si lung ci si pe termen scurt. Totusi anumite tendinte devin clare si ele vor modela mediul bursier in urmatorii ani.

Digitalizare. Fluxurile de date, interactiunile dintre investitori, intermediari si burse, modalitatea de tranzactionare si alte circuite ale lumii bursiere se transforma intr-o forma digitala. Delocalizarea investitiilor si viteza crescuta a noilor circuite investitionale vor caracteriza piata bursiera in viitor.

Uniformizarea investitiilor. Globalizarea accentuata a investitilor, accentuata in ultimul an, a produs modele globale de investitii. Noua clasa a investitorilor de retail pare sa aiba tipare comportamentale tot mai asemanatoare. Ca atare, consolidarea vadurilor de tranzactionare se va accentua pe masura ce „gravitatia financiara” a acestora va deveni tot mai palpabila.

Solutii monetare la probleme economice. Independenta bancilor centrale pare tot mai greu pusa la incercare, pe masura ce clasa politica a gasit o noua arma pentru a mentine ordinea sociala – arma monetara cu munitia ei de bani ieftini si extrem de disponibili. Asistam la schimbarea paradigmei stabilitatii capitalului in cea a stabilitatii sociale.

O economie care va trebui reformata pentru a functiona independent. Nu in ultimul rand am intrat intr-o economie care va trebui sa parcurga o reforma viguroasa pentru a functiona din nou in mod rational, eficient si, mai ales, bazata exclusive pe principii economice. Hazardul moral si ingerintele politice in deciziile economice, salutare uneori pe termen scurt, nu pot seta o economie generatoare de plus valoare economica.

Ultimul an pe bursa a inceput cu o scadere de peste 30% si s-a terminat cu noi maxime istorice. A fost o perioada agitata, plina de riscuri si oportunitati, dar mai ales o perioada care va marca urmatorii ani bursieri si care va forta reformarea economiei si a burselor. Tocmai ce am marcat o borna importanta pe calea dezvoltarii economice si a crearii unor piete investitionale eficiente.

Autor Alin Brendea, Prime Transaction. Articolul initial a aparut aici.