Materialul realizat de casa de brokeraj Prime Transaction, prezintă o comparatie intre emitentii listati la Bursa de Valori Bucuresti pornind de la mai multi multipli de piata si folosind si un indicator lansat de autorul teoriei „value investing”, Benjamin Graham, adaptat insa la vremurile noastre.

Rezultatele financiare folosite in calcule sunt cele la sase luni, indicatorii fiind calculati cu rezultatele TTM – trailing twelve months, pe ultimele 12 luni. Nu au fost facute niciun fel de ajustari, asa ca multiplii de piata pot sa difere fata de alte materiale, in cazul unora dintre emitenti.

Emitentii au fost filtrati in functie de lichiditate, fiind luati in calcul cei care aveau o medie zilnica a tranzactiilor mai mare de 5.000 de lei pe o luna, 3 luni, 6 luni si un an, la data de 27 octombrie.

Emitentii aflati pe pierdere nu au fost luati in calcul, din cauza ca indicatorul P/E nu este relevant in cazul lor si nu pot fi comparati cu ceilalti. Din punct de vedere al lichiditatii, 37 dintre emitenti s-au incadrat in criteriile de mai sus, fata de 50 in materialul anterior, realizat in luna mai. Toti cei 37 de emitenti au indeplinit ambele criterii, in materialul anterior fiind vorba de 43 de emitenti in aceasta situatie.

Multiplul P/E (pret pe actiune/profit pe actiune) este cel mai des folosit pentru evaluarea companiilor listate, insa el este influentat de multe ori de elemente nerecurente, care nu au legatura cu activitatea de baza a companiei.

Chiar si atunci cand profitul provine integral din activitatea curenta, exista posibilitatea ca indicatorul P/E sa ramana la un nivel mic timp indelungat, din cauze care tin mai degraba de increderea investitorilor in perspectivele companiei sau in conducerea acesteia, decat de rezultatele financiare.

Farmaceutica Remedia (RMAH) este in continuare pe primul loc in acest top, cu un P/E de doar 1,71, determinat de profitul nerecurent din vanzarea a 52 de farmacii catre Help Net in T3 2020. Este ultimul trimestru in care acest profit nerecurent va mai aparea in rezultatele TTM ale companiei, iar indicatorul P/E va ajunge cel mai probabil in jur de 20 din trimestrul urmator.

In acest caz vorbim despre un profit care presupune si intrare de numerar, deci el trebuie luat in calcul atunci cand vorbim despre subevaluarea sau supraevaluarea companiei. Totusi, nu-l putem pune la egalitate cu profitul obtinut din activitatile obisnuite, acesta multiplicandu-se in timp, ceea ce sta practic la baza ideii de multiplu de piata.

Intr-o situatie asemanatoare, cu un P/E mic influentat de rezultate nerecurente, se afla si Digi Communications (DIGI), care a beneficiat in T2 de reversarea unor impozite inregistrate anterior, ca urmare a schimbarii standardelor de raportare financiara.

In cazul DIGI, insa, este vorba de o influenta mai mica decat la RMAH, profitul fiind in mare parte obtinut din surse recurente. Ceva mai jos in top regasim si Teraplast (TRP), cu un P/E mai mic de 10, determinat de profitul din vanzarea a doua divizii care acopereau la momentul vanzarii ceva mai mult de jumatate din cifra de afaceri a grupului.

O categorie distincta de emitenti este formata din cei care au profituri nerecurente care nici macar nu presupun intrari de numerar. In aceasta situatie sunt cativa dintre emitentii din varful topului, mai exact SIF Banat Crisana (SIF1), Fondul Proprietatea (FP), BRK Financial Group (BRK) si SIF Muntenia (SIF4).

In cazul SIF1, SIF4 si FP, profiturile mari vin in proportie covarsitoare din reevaluarea activelor detinute in portofoliu, fara ca acest lucru sa produca si o intrare de numerar. Mai mult decat atat, Fondul Proprietatea a avut un profit de circa 900 mil. RON doar din reevaluarea actiunilor detinute la Hidroelectrica, aceasta nefiind nici macar listata la bursa.

Si in cazul SIF-urilor exista in portofoliu actiuni nelistate sau actiuni listate a caror lichiditate este aproape de zero, asa ca reevaluarea nu este intordeauna relevanta. In cazul BRK, profitul din reevaluarea activelor a reprezentat ceva mai mult de jumatate din suma profiturilor inregistate din activitatea de baza, tranzactionare, dividende si reevaluari.

Asadar, la baza multiplului P/E mic stau atat profituri care presupun intrari de numerar, cat si profituri care apar doar pe hartie. Oricum, si in cazul profitului realizat efectiv, o mare parte vine din tranzactionare, fiind la randul sau nerecurent.

Eliminand emitentii cu multipli P/E mici cauzati de profituri nerecurente, ramanem cu emitenti obisnuiti sa fie in aceasta situatie, asa cum sunt Compa (CMP) si Prebet (PREB), dar si cu cateva surprize, cea mai mare fiind Banca Transilvania (TLV), care are un P/E mic desi este in centrul atentiei investitorilor institutionali.

Cazul CMP l-am tratat mai pe larg in materialele de analiza dedicate emitentului, identificand cateva motive plauzibile pentru subevaluarea pe termen lung. Mediana P/E pentru toti cei 37 de emitenti luati in calcul a scazut la 12,44, de la 13,89 pentru cei 43 de emitenti din mai, in principal din cauza aparitiei emitentilor cu profituri din reevaluare din partea de sus a topului, dar si a numarului mai mic de emitenti din partea de jos a clasamentului, care acum nu mai indeplinesc conditiile de lichiditate si profit.

In mod paradoxal, cresterea generala a cotatiilor a dus in mod indirect la scaderea medianei P/E, prin intermediul profiturilor din reevaluare inregistrate de SIF-uri si FP. Mediana pentru primii 10 emitenti din top a scazut de asemenea, de la 7,10 la 6,57, iar cea pentru primii 20 de emitenti de la 10,21 la 9,23.

Citeste continuarea aici. Material de analiză redactat de Marius Pandele, Departament analiză in cadrul Prime Transaction