Creșterea indicelui BET al Bursei de Valori București (BVB) cu 5% de la începutul acestui an a fost primită cu entuziasm de către investitori, dar nu trebuie să ne lăsăm amăgiți că aceasta ar însemna și o schimbare fundamentală pozitivă, ba chiar ar trebui să fim precauți în ceea ce privește modul în care va evolua economia în viitorul apropiat.

Spre deosebire de anul 2008, care a marcat cea mai severă criză financiară din ultimul secol, dinamica actuală a pieței este diferită. Dacă în 2008 a existat un blocaj al circulării banilor în piață, provocat de produsele structurate convertibile a creditelor (CDO-Convertible Debt Obligations), în 2023 piața dispune de suficiente fonduri, unele fiind injectate în piață atât de către guvern, cât și de către Comisia Europeană.

Alți doi factori importanți sunt apetitul investițional și gradul de risc asumat al investitorilor, care sunt mai mari decât în 2008, obișnuiți fiind și de volatilitatea piețelor aflată în creștere în anii anteriori, urmați de trecerea unui 2022 cel puțin problematic.

”Este de așteptat o slăbire graduală a economiei în 2023, dar, spre deosebire de 2008, dacă vom reuși să menținem un cadru stabil din punct de vedere fiscal și politic, așa cum cursul valutar ne-a obișnuit poate prea mult în ultimii 2 ani, atunci sunt șanse foarte mari ca de această dată să putem evita scăderi majore pe piața de capital și să atragem incusiv atenția investitorilor străini.

Considerând ponderea sectoarelor din cadrul bursei românești observăm caracterul defensiv ce se apropie de modelul FTSE100 al bursei britanice care în aceste momente cochetează cu maxime istorice. Atractivitatea acestor coordonate ar duce, în consecință, la creșterea lichidității”, spune Şerban Florea, fondatorul Selective Capital.

Startul anului este dominat de fondurile mari de investiții care se repoziționează pentru a captura încă din start o reflexie cât mai fidelă a strategiei de acumulare, decisă încă de la finalul anului trecut.

Dacă spre sfârșitul lui 2022 am observat cum corecții ale acțiunilor companiilor de tehnologie s-au adâncit, această evoluție s-a inversat pe parcursul lunii Ianuarie.

O astfel de mișcare este oportunistă, deoarece performanța sectorului tehnologic era deja compromisă încă din Noiembrie 2022, iar salvarea blazonului unor administratori de fond ce mizaseră pe acest sector sau pe companiile inovative, oricum nu mai era posibilă.

Însă un nou început, o actualitate care arată bine, cu o referință care se lipește de granița dintre ani poate avea un impact pozitiv în psihologia investitorilor care se îndreaptă acum către plasamente care să ii ferească de inflație, deja resimțită la nivel individual.

Aceste lucruri au făcut ca începutul de an să fie unul optimist pe piețele de capital, inclusiv în România, însă, dacă se va pāstra corelația dintre măsurile economice adoptate în SUA și România, nu sunt suficiente motive pentru a putea spune ca trendul ascendent va continua.

Anunțurile privind concedierea a zeci de mii de angajați în marile companii de tehnologie digitală din SUA, care au urmat scăderii valorii acțiunilor la bursă, au reprezentat pentru mulți investitori o oportunitate de a reconsidera alocarea de portofoliu în acest sector.

Evoluția pieței de capital va fi influențată însă, în mare măsură, de deciziile pe care le va lua Rezerva Fedeală din SUA, iar dacă aceste decizii vor fi corecte, iar economia va încetini gradual, companiile vor avea timp să își ajusteze bugetele de investiții, iar tăierile de costuri vor fi înlocuite de planuri de dezvoltare.

Spre exemplu, deși creșterile salariale orare din SUA au fost de 4,7% în ultimul trimestru din 2022, acestea au încetinit de fapt față de trimestrul al treilea din 2022, în condițiile în care inflația a fost de 7%.

În România, creșterile salariale au fost de doar 10%, în timp ce inflația din trimestrul a patrulea al anului trecut a fost de 16,3%. În 2008, inflația se situa pe la 8%.

În plus, rata de economisire în SUA a fost de doar 2,7% în trimestrul al patrulea din 2022, în condițiile în care media acesteia a stat confortabil la peste 5% în ultimul deceniu. De aici putem traduce că puterea de cumpărare a scăzut simțitor și se va reflecta cât de curând intr-un consum mai slab.

”Dacă ne uităm la economia americană, motor al economiei globale, observăm că majorările salariale încetinesc, piața muncii slăbește deși la valorile principale nu apar scăderi semnificative, rata de economisire scade deoarece puterea de cumpărare a fost știrbită tot de inflație, gradul de folosire a cardurilor de credit a crescut peste media anuală, producția și serviciile înregistrează din ce în ce mai puține comenzi.

Toți acești indicatori reprezintă semnale de alarmă că recesiunea este destul de aproape. Întrebarea care se naște însă este dacă avem motive de îngrijorare având în vedere că ultima recesiune, cea din 2008 încă îi mai bântuie pe participanții din piața de capital”, adaugă Şerban Florea, fondatorul Selective Capital.

În continuare, atenția investitorilor români este îndreptată asupra unei posibile schimbări a politicii monetare a Federal Reserve, lucru ce ar putea semnala o schimbare similară și în zona noastră.

România ar putea beneficia de reorientarea unor investitori către piața de capital din București, însă lichiditatea scăzută și paleta restrânsă de alternative de investiții țin anumite fonduri străine încă deoparte.

Dar, atractivitatea acțiunilor companiilor energetice listate la bursă se apropie de maturitate, iar investitorii din piața de capital, care caută să se protejeze cât mai bine de inflație, ar putea să se orienteze mai puternic către companii din sectorul agricol, care beneficiază de un mediu propice marcat de investiții semnificative atât din partea guvernului, cât și din partea Comisiei Europene.