BET
17362.79
1%
BET-TR
36708.39
0.99%
BET-FI
59256.97
0.72%
BETPlus
2564.36
1%
BET-NG
1238.88
1.07%
BET-XT
1476.03
1.07%
BET-XT-TR
3080.53
1.06%
BET-BK
3200.1
1.6%
ROTX
38110.32
1.02%




Cum poți analiza o companie listată: Analiza Fundamentală și Analiza Tehnică

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

In articolele anterioare am detaliat care ce sunt actiunile, ce presupune listarea unei companii cat si cum poate obtine o companie finantare prin listarea la bursa. In cele ce urmeaza veti afla care sunt modalitatile prin care se poate analiza o companie listata pentru a identifica daca aceasta reprezinta sau nu o oportunitate de investitie.

Există două modalități distincte, dar în același timp complementare, de a analiza o companie listată: analiza fundamentală și analiza tehnică.

Cele două instrumente sunt privite ca metode opuse de evaluare a unei oportunități de investiție, însă alte abordări propun îmbinarea celor două, astfel încât prin analiza fundamentală să se decidă în ce este investit capitalul, iar prin cea tehnică să se identifice momentul oportun în piață pentru a cumpăra instrumentele financiare vizate. [emaillocker]

 

Conform analizei fundamentale, valoarea de piață a unei companii nu corespunde întotdeauna cu valoarea „adevărată” sau intrinsecă a acesteia și prin urmare este foarte important de luat în calcul întregul spectru de informații disponibile despre compania în care vrem să investim.

Analiza fundamentală ajută la fundamentarea unei concluzii valide privind valoarea reală a acțiunii și a potențialului de creștere a acesteia, precum și la selectarea acelor acțiuni care se tranzacționează la un preț de piață mai mic decât valoarea reală.

CITESTE SI:  Ce reprezintă contractele pentru diferență (CFD) și cum se tranzacționează?

Astfel, în timp prețul va tinde să ajungă la valoarea reală, dacă estimările inițiale au fost corecte. Pe de altă parte, dacă valoarea determinată prin aplicarea analizei fundamentale este mai mică decât prețul din piață al acțiunii respective înseamnă că acțiunea companiei este supraevaluată în piață și investitorii vor renunţa la a o cumpăra. Sau dacă există deja în portofoliu, o pot vinde.

Analiza fundamentală pornește de la situația financiară a unei companii și a sectorului în care aceasta activează, lucrând cu rapoartele financiare ale companiei, publicate trimestrial. Se evaluează managementul, produsele companiei, mediul concurențial al acesteia, politica de dividend. Se iau în considerare și factori externi cu impact semnificativ, cum ar fi: evoluția economiei în ansamblu, impactul politic, reglementările și trendurile industriei.

CITESTE SI:  Nou! Ghid de investiții în acțiuni locale și internaționale

Toate aceste informații sunt înglobate în modele financiare care calculează valoarea reală a companiei, implicit a prețului pe acțiune, care se compară cu valoarea de piață curentă pentru a determina dacă acea companie este sub sau supraevaluată și dacă merită cumpărată sau menținută în portofoliu. In acest sens, cei mai utilizati indicatori financiari sunt:

• Price earnings ratio (PER) – reprezinta numarul de ani necesari pentru ca pretul platit in prezent pentru o actiune sa fie recuperat din profiturile acesteia, in cazul in care profitul ramane la un nivel constant.

• Pret / Vanzari (P/S – price to sales) – este un raport asemanator PER-ului, doar ca in locul castigului pe actiune apare cifra de afaceri pe actiune, fiind un indicator relevant atunci cand compania inregistreaza pierdere.

• Pret / Valoarea contabila (P/BV – price to book value) – este un indicator care reflectă raportul dintre pretul de piata al actiunilor si valoarea contabilă a acestora, (valoarea contabilă = diferenta dintre activele totale ale unei companii si datoriile totale, fiind practic suma pe care actionarii ar primi-o, dupa plata tuturor datoriilor catre entitati exterioare, in cazul in care afacerea s-ar inchide).

• Pret / Cash flow (P/CF – price to cash flow) – asemanator celorlalte, raportul are la numitor fluxul de numerar (cash-flow-ul) considerat a fi mai transparent decat bilantul si contul de profit si pierdere de catre investitori.

Într-o abordare diferită, analiza tehnică pornește de la premisa că prețul din piață al unei acțiuni la un anumit moment dat include toate informațiile financiare și nefinanciare disponibile despre compania respectivă.

În acest caz singurul preț corect la momentul respectiv este cel de pe bursă. Printr-o astfel de abordare, analiza tehnică se bazează pe fluctuațiile din piață și încearcă să surprindă rolul factorului psihologic în modul de funcționare al pieței. Sub influențe de ordin psihologic, cum ar fi optimismul sau pesimismul investitorilor, prețurile pe o piață liberă, competitivă, tind să formeze trenduri și tipare care alternează, dar tind să se repete. Cei mai importanti indicatori de analiza tehnica sunt:

MACD – Moving Average Convergence-Divergence –  este un indicator de trend ce cuantifica interdependenta dintre doua medii mobile ale preturilor. El se reprezinta grafic prin doua drepte ale caror intersectii dau semnale de tranzactionare: o linie continua (numita linia MACD) si o linie punctata (numita linia de semnal).

Benzile Bollinger – indica volatilitatea evolutiei pretului unei actiuni si consta in 3 curbe trasate in raport cu evolutia pretului actiunii.

Oscilatorul Stochastic –  indicatorul urmareste relatia dintre fiecare pret de închidere si cel mai recent interval cu valori minime-maxime, pe masura ce preturile cresc, pretul tinde sa fie mai apropiat de capatul superior al intervalului de variatie si invers.

RSI Relative Strength Index – este un indicator care poate varia intre 0 si 100, daca este mai mare decât 70, atunci se considerã cã piata este supracumpãratã, iar o valoare a RSI sub 30 indicã faptul cã piata este supravândutã.

Media mobila – indicatorul se prezinta sub doua forme: media mobila simpla si exponentiala, fiind probabil cel mai cunoscut si intens utilizat indicator de analiza tehnica – captand eficient trendul unei piete financiare intr-o forma usor de identificat si interpretat.

Linia de trend – este un indicator care serveste atat pentru identificarea unui trend cat si pentru confirmarea acestuia, unind doua sau mai multe niveluri de pret notabile din punct de vedere tehnic si se extinde in viitor asa incat sa-i fie testat rolul sau de suport sau rezistenta.

Suport si rezistenta – este un indictor antagonic, suportul fiind nivelul de pret unde cererea este considerata a fi suficient de puternica pentru a se mentine pretul, in timp ce rezistenta este nivelul de pret unde oferta este considerata a fi suficient de puternica pentru ca pretul sa mai crească.

Aceste trenduri și tipare de preț stau la baza studiului prețurilor și al realizării prognozelor de evoluţie în cadrul analizei tehnice. De altfel, motto-ul analizei tehnice este că istoria, dacă nu se repetă întocmai, în mod cert se aseamănă. Când analizăm tehnic o acțiune pe piață, luăm în calcul evoluţiile trecute și prezente, momentumul (sau elanul trendului actual), sentimentul pieței (sau gradul de optimism sau pesimism al investitorilor). Sunt urmărite și datele statistice legate atât de preț, cât și de volumul de tranzacționare.

Concluzie

Atunci când te gândești să cumperi acțiuni, este bine să analizezi companiile vizate. Îți recomandăm să discuți cu intermediarul sau consilierul și/sau să citești materialele de analiză puse la dispoziție de intermediar care îți pot oferi o bună înțelegere asupra activităților societăților și a situației financiare a acestora.

Dacă vrei să îți testezi cunoștințele în domeniul pietei de capital, o poți face chiar aici, sau aici, parcurgând Quiz-ul. Nu uita să împărtășești rezultatele cu prietentii tăi pe Facebook! Succes!

[/emaillocker]


[ajax_load_more]