BET
12185.79
-0.35%
BET-TR
23701.79
-0.35%
BET-FI
49953.42
-0.2%
BETPlus
1820.67
-0.35%
BET-NG
901.39
-0.48%
BET-XT
1061.67
-0.34%
BET-XT-TR
2052.24
-0.34%
BET-BK
2326.24
-0.24%
ROTX
27073.42
-0.49%


Banca Națională a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0.25%, până la 7% pe an

Autor: Financial Market
Timp de citit: 5 minute

În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an, de la 6,75 la sută pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023.

Totodată, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la sută pe an, de la 7,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la sută pe an, de la 5,75 la sută, împreună cu menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Context

Rata anuală a inflației a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76 la sută, peste nivelul prognozat, după ce în octombrie a scăzut la 15,32 la sută, de la 15,88 la sută în septembrie.

Creșterea a fost determinată și în acest interval mai cu seamă de majorarea prețurilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar și de scumpirea mai pronunțată a mărfurilor nealimentare și a serviciilor de piață.

Impactul lor a fost contrabalansat totuși consistent de scăderea dinamicii prețului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotației petrolului, precum și al plafonării prețului lemnelor de foc.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor ascensiunea în primele două luni din trimestrul IV 2022, contrar previziunilor, mărindu-se de la 11,9 la sută în septembrie la 14,0 la sută în luna noiembrie 2022, ca urmare a creșterilor cvasi-generalizate de prețuri consemnate pe cele trei segmente ale inflației de bază.

Evoluția inflației CORE2 ajustat continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție.

Acestea au fost potențate și în acest interval de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6 la sută, de la 13,4 la sută în septembrie.

Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC s-au mărit în noiembrie la 13,1 la sută și la 11,4 la sută, de la 11,8 la sută, respectiv 10,2 la sută în septembrie 2022, rămânând însă la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice.

Activitatea economică a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3 la sută față de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depășind astfel semnificativ previziunile, evoluție ce face probabilă o nouă mărire a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.

În schimb, față de aceeași perioadă a anului anterior, creșterea PIB a continuat să decelereze în trimestrul III 2022 – la 4,0 la sută de la 5,1 la sută în trimestrul II -, rămânând totuși însemnată din perspectivă istorică.

Creșterea economică a fost susținută, de această dată, în principal de formarea brută de capital fix, și doar în secundar de consumul gospodăriilor populației, în timp ce evoluția exportului net a redevenit puternic contracționistă, în condițiile în care dinamica anuală a volumului importului a depășit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri și servicii.

Pe acest fond, soldul negativ al balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea în raport cu perioada similară a anului anterior, în pofida restrângerii decalajului nefavorabil dintre variația anuală în scădere a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a dublat dinamica anuală.

Cele mai recente date și analize indică o încetinire semnificativă a creșterii economiei în trimestrul IV 2022 față de intervalul precedent, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, implicând o creștere totuși robustă a PIB față de aceeași perioadă a anului 2021, pe fondul unui efect de bază.

Relevante din această perspectivă sunt creșterile de dinamică anuală consemnate în octombrie de vânzările cu amănuntul și de cele auto-moto, dar mai cu seamă de serviciile prestate populației.

În același timp, volumul lucrărilor de construcții și-a accelerat puternic creșterea în prima lună din trimestrul IV 2022, iar producția industrială a continuat să-și atenueze contracția în termeni anuali.

Exporturile și-au redus însă considerabil variația anuală și mult mai pronunțat decât importurile de bunuri și servicii, inclusiv în contextul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, cu consecința accelerării creșterii în termeni anuali a deficitului comercial și a celui de cont curent.

CITESTE SI:  Europa se profilează drept cel mai mare producător de hidrogen verde, care ar putea transforma până în 2030 industria grea și transporturile

Efectivul salariaților din economie a consemnat noi creșteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata șomajului BIM s-a mărit foarte ușor în octombrie-noiembrie, după scăderea ei până la 5,4 la sută în trimestrul III.

Totodată, intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, după o redresare vizibilă în precedentele două luni, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au consemnat ajustări descendente graduale în noiembrie-decembrie 2022, pe fondul ameliorării condițiilor lichidității, iar randamentele titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea, inclusiv sub influența îmbunătățirii sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției asupra riscului asociat piețelor financiare din regiune.

Rata medie a dobânzii la creditele noi, precum și cea aferentă depozitelor noi la termen ale populației au continuat însă să crească în lunile octombrie și noiembrie 2022.

În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o tendință de apreciere față de euro și în ultimele două luni ale anului 2022. Totodată, în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a întărit semnificativ, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat descreșterea în primele două luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2 la sută în noiembrie (16,0 la sută în septembrie), ca urmare a decelerării creșterii componentei în lei, contrabalansată totuși ușor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valută.

Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat să se reducă lent, până la 69,4 la sută în noiembrie, de la 70,6 la sută în septembrie.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.

În perspectivă apropiată, determinanții principali ai descreșterii dinamicii anuale a inflației vor fi însă efectele de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample consemnate anterior de prețurile energiei și combustibililor, precum și trendul descendent relativ mai accentuat al cotației petrolului din ultimele luni.

Balanța riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflației este relativ echilibrată, date fiind evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și cele ale determinanților majori ai acestora.

Războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă însă să genereze incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor.

Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri semnificative sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al majorării semnificative a costului finanțării, și, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică și socială ce rămâne dificilă pe plan intern și global, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.