În ședința de astăzi, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară.

Totodată, BNR a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard).

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Decizia, așteptată de piață, se bazează pe scăderea ratei anuale a inflației IPC care a fost în luna iunie de 3,8 la sută, față de 4,1 la sută în luna mai, ușor sub nivelul prognozat, dar deasupra intervalului de variație al țintei.

Evoluția s-a datorat in mare parte scăderii consistente a prețurilor legumelor și combustibililor. Comparativ cu finalul trimestrului  I, când s-a situat la 4,03 la sută, rata anuală a inflației s-a redus exclusiv datorită evoluției din iunie. Descreșterea în raport cu luna martie a fost determinată integral de componentele exogene ale IPC, în principal de dinamica prețului combustibililor, se arată in comunicatul BNR.

Noile date statistice confirmă accelerarea creșterii economice în trimestrul I 2019 la 5 la sută, de la 4,1 la sută în intervalul anterior. Pe partea cererii, consumul final a continuat să reprezinte principalul determinant al creșterii economice (4,5 puncte procentuale), urmat de variația stocurilor (2,4 puncte procentuale), și apoi de formarea brută de capital fix cu o contribuție pozitivă ușor diminuată față de varianta anterioară (0,6 puncte procentuale).

În schimb, exportul net și-a redus aportul negativ la evoluția PIB, pe fondul revizuirii ecartului nefavorabil dintre dinamica exporturilor și cea a importurilor de bunuri și servicii.

Cele mai recente date statistice arată o temperare a dinamicii anuale a deficitului balanței de bunuri și servicii în primele două luni ale trimestrului II, dar și o accelerare a adâncirii în termeni anuali a deficitului de cont curent, pe fondul deteriorării balanței veniturilor secundare.

În același interval se evidențiază evoluții mixte în sfera consumului, investițiilor și producției: continuarea creșterii robuste, chiar dacă ușor încetinită a activității în comerțul cu amănuntul și servicii, precum și menținerea la niveluri ridicate a activității în sectorul construcții, dar și prelungirea creșterii lente a producției industriale, mai cu seamă a celei prelucrătoare.

Creșterea anuală a creditului acordat sectorului privat a încetinit ușor în iunie 2019, la 7,1 la sută de la de 7,7 la sută în trimestrul I, în condițiile continuării temperării dinamicii componentei în lei, care a rămas însă solidă. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s-a majorat la 66,6 la sută (maximul perioadei post iunie 1996).

„Principalele incertitudini şi riscuri asociate perspectivei inflației decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, iar evoluția deficitului de cont curent este preocupantă.

Incert este și impactul noului indice IRCC asupra creditării și a mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Totodată proliferează semnele de deteriorare a economiei zonei euro și a celei globale și sporesc incertitudinile asociate perspectivelor acestora, mai cu seamă în contextul războiului comercial și al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune,” concluzionează comunicatul Băncii Nationale.

[ajax_load_more]