Momentele de „schimbare a vitezei”, printr-o analogie cu mașinile cu transmisie manuală, sunt momente de ajustări, trepidații, incertitudini. Am avut parte în ultimele luni de un astfel de episod, prin recuplarea unor capacități ale economiei la o funcționare înaltă (dar nu normală, perturbările logistice și de altă natură continuând), și e posibil să mai avem cel puțin o altă rundă anul acesta. În încercarea de a regăsi un echilibru relativ pentru un ritm ridicat, posibil peste potențial, companiile și salariații vor trebui să ia decizii pentru o lume diferită de cea de dinainte de pandemie, arată analistul XTB România.
Creșterea economică foarte ridicată e de înțeles într-un tablou mai larg: poate fi aceasta menținută îndelungat, sau vine cu prețul unor debalansări poate mai puțin vizibile, dar care vor influența, în timp, traseul posibil al economiei?
După un avans de 5.7% în 2021, estimările noastre vizează un salt de 5.1% în 2022 și unul de 4.5% în 2023. Privind spre deficitul bugetar, și spre cel comercial, la niveluri ridicate (chiar dinainte de pandemie), putem vorbi deschis despre o creștere a poverii datoriei publice, pe un trend care necesită atenție serioasă. Piețele par, deocamdată, destul de relaxate în această privință, dar starea lor este, uneori, foarte schimbătoare.
Claudiu Cazacu explică: Stabilitatea cursului de schimb a însemnat o reușită notabilă a perioadei pline de provocări din ultimul an și jumătate. În privința viitorului, sunt unele semne de întrebare.
Vom avea presiunea unui deficit de cont curent în creștere, sau cel puțin aflat la niveluri ridicate? Se pare că da. Deficitul de cont curent îl vedem la 5% anul acesta și 5.3% anul viitor.
Anul trecut, la puțin sub 11 mld. EUR, a fost adâncit (cu 5.5% față de 2019) printr-o scădere mai redusă a importurilor față de exporturi. Diferența de ritm reflectă, de fapt, un trend care generează preocupare. În estimarea pentru anul viitor, exporturile cresc într-un ritm mai lent decât importurile (diferență de 2 puncte procentuale), și aceasta este o problemă ce trebuie privită cu seriozitate, mai ales în perspectivă îndelungată.
Pe de altă parte, sunt de așteptat intrări consistente de fonduri europene, accelerate, pe măsură ce ar fi disponibile și resursele din PNRR, în creștere de la aproape 4 mld. EUR în 2021 la 6.3 mld în 2022 și 7.9 mld. EUR în 2023. De asemenea, estimăm și o oarecare revigorare a remiterilor celor care lucrează în străinătate.
Acestea vor liniști tendința ascendentă a EUR-RON, diminuând viteza de depreciere a leului. Pe termen lung va fi esențial să utilizăm cât mai eficient resursele puse la dispoziție într-o conjunctură ieșită din comun, pentru că altfel am pregăti terenul, de fapt, pentru dezechilibre și mai mari, subliniază analiza XTB.
În aceste condiții, armonizând probabilitățile unor scenarii diferite, luăm în considerare ipoteza unui curs EUR-RON de 4.99 RON la finele acestui an, cu spargerea nivelului simbolic de 5 în primăvara anului viitor.
În raport cu dolarul american, trendul leului este de asemenea văzut descendent. USD-RON ar putea atinge 4.20 în decembrie, și 4.30 în martie anul viitor, potrivit unor previziuni implicite referitoare la mișcarea EUR-USD. Față de aceste estimări, pentru ambele perechi ale leului, riscurile sunt ușor asimetrice în sens ascendent, se mai arată în analiza XTB România.
