BET
16883.08
-0.21%
BET-TR
35030.34
-0.21%
BET-FI
60489.28
0.26%
BETPlus
2495.03
-0.23%
BET-NG
1206.45
-0.08%
BET-XT
1439.97
-0.1%
BET-XT-TR
2954.19
-0.1%
BET-BK
3109.87
0.11%
ROTX
37061.21
-0.21%


CNIPMMR propune realizarea bugetului de stat pe anul 2020 în scopul creșterii investițiilor și dezvoltării economice

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Consiliul National al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania susține necesitatea construcţiei bugetului de stat pe anul 2020 în scopul susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice, solicitând, cum a făcut şi în elaborarea bugetare anterioare. Astfel, conducerea consiliului a elaborat mai multe puncte de vedere privind constuctia bugetului pe anul viitor, după cum urmează:

» Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”;

» Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii dezvoltării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii

» Alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenție în loc de creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări, care ar trebui să scadă;

» Punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice: „În contextul unei posibile înrăutățiri a situației fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autorităților române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii și pensii. De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor, pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață”;

» Creșterea volumului achizițiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție produse, servicii și lucrări și respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevăzut de dispozițiile Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante și ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale;

» Punerea în aplicare a dispozițiilor privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014: facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum și valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea și implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii de tipul:
– fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;
– programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;
– fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;
– fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;
– program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;
– fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de start-up-uri inovative;

CITESTE SI:  PwC: Deși a debutat lent în 2024, piața de fuziuni și achiziții din România are perspective de redresare pe termen scurt

» Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocrației, pentru susținerea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții, în loc de creșteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale;

» Asigurarea unei reale consultări cu partenerii sociali și a unui dialog social calitativ

De asemenea, CNIPMMR a elaborat un redesign al proiectului Start-up Nation si sustine implementarea acestuia si anul viitor:

1. Schimbarea denumirii viitoarei sesiuni în “Start-up Tech Nation”;
2. Introducerea obligativității achiziției unui pachet digital care să conțină minim site de prezentare a activității, un soft de gestiune a datelor și semnatură electronică (maxim eligibil 25.000 lei);
3. Eliminarea diferențelor de punctaj dintre București, Ilfov, Cluj și restul județelor pentru o abordare unitară a programului la nivel national;
4. Acordarea de punctaj suplimentar componentei de contribuție proprie;
5. Acordarea de punctaj suplimentar proiectelor cu componentă de inovare socială (planurile de afaceri care rezolvă una sau mai multe din problemele sociale ale comunității unde se implementează proiectul);
6. Acordarea de punctaj suplimentar aplicanților care s-au întors din diaspora pentru a deschide o întreprindere prin intermediul programului “Start-up Tech Nation”;
7. Renunțarea la departajare în funcție de numărul de locuri de muncă dar păstrarea obligativității creării a minim unui nou loc de muncă;
8. Acordarea de punctaj suplimentar asociaților/acționarilor care nu au mai avut calitatea de asociat/acționar în altă întreprindere pînă la înființarea societății cu care aplică;
9. Eligibilitatea societăților înființate începând cu data de 1 ianuarie 2018;
10. Locurile de muncă create prin program vor putea fi ocupate de angajați care nu au mai avut raporturi de muncă în ultimele 6 luni;
11. Introducerea restricției de înstrăinare a mai mult de 49% din părțile sociale/acțiuni pe perioada de implementare și monitorizare a programului.


 

[ajax_load_more]