In luna iulie 2020, Indicatorul de Incredere Macroeconomica al Asociatiei CFA Romania a scazut fata de luna anterioara cu 3,8 puncte pana la valoarea de 30,3 puncte, (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 17,9 puncte).

Astfel, Indicatorul conditiilor curente a scazut, fata de luna anterioatra cu 2,2 puncte, pana la valoarea de 19,9 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 36,5 puncte). Indicatorul anticipatiilor a scazut in luna iunie cu 4,6 puncte pana la valoarea de 35,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a scazut cu 8,6 puncte).

In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 95% dintre participanti anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala).

Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9022, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9582 (in conditiile in care anticipatiile individuale au variat intre 4,8500 si 5,1500).

Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (august 2021/august 2020) a inregistrat o valoare medie de 2,70%.

Din luna aprilie a acestui an, in cadrul sondajului au fost adaugate si patru intrebari suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei nationbale, iar rezultatele pentru luna iulie 2020 releva:

• Durata impactului economic al cornavirusului: cea mai mare parte a respondentilor (peste 69%) anticipeaza ca acesta se va resimti puternic pana in trimestrul II al anului 2021;
• Deficitul bugetului de stat anticipat pentru anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 8,3% (de mentionat ca sondajul a fost realizat inaintea rectificarii bugetare);
• Evolutia, in termeni reali a PIB in anul 2020: valoarea medie a anticipatiilor este -4,4%;
• Rata somajului la finalul anului 2020: valoarea medie a anticipatiilor este 7,0%.

Raspunsurile la intrebarile cantitative referitoare la impactul economic al crizei coronavirusului prezinta o abatere medie patratica a raspunsurilor ridicata, ceea ce arata o incertitudine ridicata in randul participantilor cu privire la evolutia viitoare a parametrilor economici.

Suplimentar, in luna iulie 2020, au fost adaugate inca 4 intrebari cu privire la impactul crizei provocate de Covid-19 asupra economiei, dupa cum urmeaza :
• Modul de revenire al economiei. In acest caz s-au desprins doua opinii majoritare, ambele cu un procent de 31%, si anume, revenirea in W (avand in vedere revenirea crizei medicale) si revenirea de forma unui semn « radical » adica, se va recupera rapid o parte din scaderea economica, iar recuperarea celeilalte parti va fi lenta.
• Criza curenta a generat modificarea comportamentului de consum, de munca, de calatorie. Cea mai mare parte a respondentilor, 59%, considera ca aceste modificari de comportament vor fi de lunga durata (de ordinul anilor).
• Criza curenta a avut un impact puternic asupra anumitor sectoare economice. 44% dintre respondenti considera ca impactul asupra acestor sectoare va fi de lunga durata (de ordinul anilor), in timp ce 33% considera ca impactul asupra anumitor sectoare economice va fi permanent.

Respondentii au fost intrebati ce masuri trebuie luate pentru iesirea din aceasta criza (intrebare deschisa). Primele trei raspunsuri, in ordinea mentionarii sunt:
• Investii in infrastructura, educatie, sanatate
• Investii in tehnologie si digitalizare, in special digitalizarea serviciilor publice
• O mai buna absorbie a fondurilor europene si imbunatatirea eficientei parteneriatelor public-private