BET
8760.27
0.32%
BET-TR
14256.42
0.31%
BET-FI
44568.02
-0.03%
BETPlus
1311.7
0.32%
BET-NG
689.61
0.39%
BET-XT
804.41
0.26%
BET-XT-TR
1317.91
0.25%
BET-BK
1705.26
0.26%
ROTX
18219.82
0.32%

FIC și Confederația Concordia au lansat un document cu măsuri pentru atenuarea impactului economic al epidemiei de coronavirus

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Consiliul Investitorilor Străini și Confederația Concordia au lansat un document cu câteva măsuri importante pentru atenuarea impactului economic al epidemiei de coronavirus in viitorul apropiat.

Considerăm că autoritățile și mediul de afaceri trebuie să aibă o abordare în trei dimensiuni: păstrarea echilibrelor socio-economice și fiscal-bugetare, acțiuni concrete pe cele mai afectate și importante sectoare și etapizarea acestora într-o matrice de risc, astfel încât ele să fie prioritizate în funcție de modul în care evoluează situația din economie,” se precizează in document.

1. Echilibrul socio-economic

Rapiditatea cu care se răspândește coronavirusul justifică decizii ferme de izolare, auto-izolare și chiar carantină pentru a preveni răspândirea sau măcar pentru a o încetini într-o măsură în care sistemele medicale să poată gestiona criza. În același timp, economia României trebuie să rămână funcțională chiar dacă viteza ei încetinește: bunurile trebuie să circule, magazinele și farmaciile să fie aprovizionate, să nu fie întrerupte sursele de energie și apă și așa mai departe. Acesta este cel mai important echilibru pe care autoritățile trebuie să-l asigure în dialog permanent cu cele mai afectate sectoare economice.

2. Echilibrul fiscal-bugetar

Vor fi necesare măsuri de sprijin din partea statutului pentru a fi evitată blocarea sau falimentul unor sectoare sau companii altfel sănătoase, dar în același timp statul are el însuși nevoie de resurse.

Pe acest front vedem două tipuri de solicitări:

A. Statul să intervină direct cu lichidități și sprijin financiar;

B. Să amâne plata unor obligații fiscale. Cele două direcții pot fi contradictorii într-o anumită măsură deoarece capacitatea statului de a se împrumuta este finită, mai ales având în vedere deficitul bugetar. Dacă accentul cade pe amânarea unor taxe și impozite care să dea o gură de aer economiei, atunci sunt puține șanse ca statul să mai aibă resursele necesare să intervină și direct în economie.

Invers, dacă accentul cade pe ajutorul nemijlocit din resurse bugetare către sectoarele afectate, statul are nevoie de venituri fiscale. În măsura în care Guvernul alături de partenerii sociali gestionează aceste echilibre, această criză poate fi depășită.

3. Echilibrul fiscal-bugetar

De asemenea, considerăm că este importată o abordare de tipul ”first, do no harm” din partea autorităților. Companiile sunt aici pentru a fi consultate și pentru a putea evita o situație limită în care tratamentul omoară pacientul. De asemenea, oricât de greu ar părea acest deziderat într-o situație de criză, autoritățile trebuie să se asigure că nu mai generează incertitudini suplimentare față de cele cu care economia se confruntă deja și asta cere comunicare constantă cu industria și un moratoriu complet pe toate politicile publice care nu sunt strict necesare pentru combaterea crizei epidemiei de coronavirus.

CITESTE SI:  Rezultate BRD în primul trimestru: Profit net în scădere cu 20% influențat de costul riscului, după recunoașterea unui provizion în contextul crizei COVID-19

Angajații și consumatorii

Siguranța angajaților și a clienților este prioritară pentru mediul de afaceri. În paralel cu măsuri de protecție și igienizare a spațiilor de lucru și de interacțiune cu publicul, companiile au implementat deja soluții care țin de flexibilizarea muncii, astfel încât o parte a angajaților să poată lucra de acasă. Având în vedere recomandările autorităților cu privire la (auto)izolare, coroborate cu prevederile în vigoare ale Codului Muncii, este necesară o debirocratizare și flexibilizare suplimentară a relațiilor de muncă, inclusiv digitalizarea acestora. Trebuie găsite metode eficiente și flexibile pentru a gestiona reducerea activității, care să răspundă impactului diferit al crizei în sectoare economice:

– restrângerea activității pe fondul scăderii cererii, cu riscul de se face disponibilizări

– intensificarea activității în sectoarele critice pe fondul creșterii cererii, dublate de un deficit de forță de muncă

Problemele legate de forța de muncă vor varia în rândul angajatorilor de la o extremă la alta (de la deficit până la exces de personal), astfel încât pentru a crește șansele de continuare a activității, angajatorii vor avea nevoie stringentă de o paletă cât mai largă de măsuri disponibile, pe care să le poată aplica rapid, în funcție de problemele întâmpinate.

Aceste măsuri au caracter temporar și se vor face cu derogare de la prevederile Codului Muncii pe o perioadă de timp limitată.

Documentul poate fi consultat în întregime aici.