BET
12588.91
0.07%
BET-TR
24076.62
0.07%
BET-FI
50499.05
-0.65%
BETPlus
1876.11
0.07%
BET-NG
982.27
0.44%
BET-XT
1102.8
0%
BET-XT-TR
2096.63
0%
BET-BK
2285.45
-0.13%
ROTX
28242.5
0.13%


În România, randamentele așteptate de investitori au crescut cu 20% la finalul lui 2021

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Costul capitalului a urmat o evoluție crescătoare în ultimul trimestru din 2021, după perioada de stabilitate remarcată în prima parte a anului, conform analizei sectoriale EY România.

După un an 2020 caracterizat de volatilitate, 2021 a fost conturat de perspective pozitive asociate cu relansarea economică, concomitent cu creșterea ratelor de vaccinare din regiune.

Totuși, îngrijorările privind noile mutații ale Covid-19 produc în continuare incertitudini. În ciuda provocărilor generate de contextul pandemic, produsul intern brut a crescut la nivel global, finalizând tranziția de la redresare la expansiune și depășind nivelul înregistrat anterior pandemiei.

Spre finalul anului 2021, pe fondul unui ritm atipic de redresare și a unui mediu în continuare imprevizibil, ritmul global de creștere a încetinit, cu precădere în economiile emergente. Presiunile inflaționiste și contextul geopolitic afectează de asemenea mediul investițional.

Pachetul de instrumente de finanțare nerambursabilă, subiect urmărit la nivel european, dar și în România, provoacă în continuare atât oportunități, cât și incertitudini. Astfel, anul 2021 s-a încheiat într-o notă pozitivă datorită avizării Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către Consiliul Uniunii Europene.

Există însă îngrijorări referitoare la capacitatea de absorbție a acestor fonduri, având în vedere faptul că România se situează sub media europeană în ceea ce privește gradul de absorbție a fondurilor europene alocate prin programele operaționale anterioare (50% comparativ cu media europeană de 61% pentru fondurile aferente Cadrului Financiar Multianual 2014-2020).

În România, randamentele așteptate de investitori au înregistrat o evoluție ascendentă pe fondul evoluției situației pandemice, dar și a contextului geopolitic și macroeconomic.

Ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să persiste și în 2022, în contextul creșterii costurilor de producție, generate de distorsiuni ale procesului de aprovizionare cu materii prime, evoluției prețurilor energiei electrice și gazelor, creșterii salariilor, dar și a ratelor dobânzilor”, declară Ileana Guțu, Partener Asociat și Coordonator al departamentului de Evaluare, modelare financiară și analize economice, EY România.

Conform analizei trimestriale EY, la nivel local, cea mai ridicată volatilitate a costului capitalului pe parcursul anului 2021 se remarcă în sectorul produselor industriale, fiind urmată de sectorul materiilor prime.

Lanțurile de aprovizionare globale deja destabilizate au fost afectate puternic de pandemia Covid-19. Acest lucru a dus la o reducere semnificativă a materiilor prime critice în Europa, ceea ce a provocat dificultăți industriei în asigurarea accesului la resurse.

Unul din principalele motive pentru care întreaga Uniune Europeană se confruntă cu lipsuri și vulnerabilități în lanțul de aprovizionare este dependența masivă de importuri din surse unice.

La finalul anului 2021, în România, sectoarele ale căror randamente au înregistrat cele mai scăzute valori sunt telecomunicațiile și tehnologia informației, în timp ce sectorul proprietăților imobiliare și al serviciilor financiare se află la limita superioară. Comparativ cu trimestrul precedent, randamentele în sectorul serviciilor financiare au revenit pe o pantă ascendentă, în linie cu evoluția tuturor sectoarelor analizate.

CITESTE SI:  IMPACT Developer & Contractor integrează în grupul de firme pe RCTI Company, principalul partener în construcții, cu afaceri de 95,3 mil lei în 2021

Analiza se bazează pe datele financiare disponibile la sfârșitului ultimului trimestru (T4) al anului 2021, publicate de companiile listate din principalele 10 sectoare din România: bunuri de consum și de larg consum, energie, servicii financiare, servicii medicale, produse industriale, tehnologia informației, materii prime, proprietăți imobiliare și servicii de telecomunicații.

În România multiplicatorii financiari au variat diferit în funcție de industrie, însă poate fi observată o ușoară tendință de scădere, conturată încă din timpul celui de-al treilea trimestru al anului 2021

Apetitul investitorilor, dorința de a remodela afaceri și de a consolida pozițiile din piață au putut fi observate prin intensificarea activității pe piața tranzacțiilor în 2021, un an al recordurilor pe piața de fuziuni și achiziții, atât la nivel local, cât și internațional. Interesul companiilor pentru listarea la bursă și atragerea de finanțări prin intermediul bursei a fost și este în creștere.

Planurile de investiții ale companiilor sunt însă afectate de riscuri provenind din mediul extern acestora. Competitivitatea crescută, îngrijorările în legătură cu creșterea costurilor de producție, dar și încetinirea ritmului de creștere al Produsului Intern Brut au redefinit valorile înregistrate de multiplicatorii financiari pe finalul anului 2021.

Sectoarele din România ale căror multiplicatori financiari au înregistrat creșteri în a doua parte a anului 2021 sunt serviciile de sănătate precum și sectorul energiei.

În România, în cel de-al treilea trimestru al anului 2021, avansul Produsului Intern Brut a înregistrat o temperare a ritmului trimestrial, cu un nivel de 0,4%. Pe de altă parte, din perspectiva creșterii economice anuale, România se află printre primele poziții din clasament, cu o creștere de 8,1% raportată la aceeași perioadă a anului precedent, comparativ cu media Uniunii Europene de 4,1%.

La circa doi ani de la începutul pandemiei COVID-19, care s-a tradus într-o recesiune profundă, dar de scurtă durată, ne aflăm într-un context de excese și extreme — o lichiditate a pieței rezultată primordial din stimulente publice.

Vedem anul 2022 ca pe un an critic, în care ne dorim ca dezechilibrele provocate de pandemie să se atenueze, iar ciclurile de afaceri să se normalizeze. Lucrurile depind, în mod evident, foarte mult de evoluția contextului geopolitic.

Ritmul de creștere al economiei și al inflației vor genera însă rate nominale și reale ale dobânzilor mai ridicate, fiind asociate cu o comprimare a multiplicatorilor în sectoarele care nu reușesc să reflecte în prețurile de vânzare creșterea costurilor de producție sau costurile bancare”, concluzionează Ileana Guțu.