Conform ultimului sondaj efectuat de catre Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania privind evaluarea impactului reintroducerii răspunderii penale pentru reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau contribuţiilor, 71,1% din respondenți au declarat că nu susțin această modificare legislativă, precizează un comunicat al Consiliului.

La răndul său, nici CNIPMMR nu susține reintroducerea răspunderii penale pentru aceste fapte, deoarece este deja reglementată răspunderea contravențională, cu amenzi ridicate, de cele mai multe ori existând situații de blocaj financiar, generate de plățile întârziate, neplata la timp a facturilor în contractele de achiziție public și întârzieri mari în plata în relația cu instituțiile publice, lipsa lichidităților, acces foarte limitat la credite bancare și la finanțări.

„Reținerea” nu e ca şi cum cineva îi dă întreprinzătorului bani ca să plătească impozitele şi contribuţiile, iar acesta trebuie să fie închis dacă îi foloseşte la altceva, ci este un serviciu neplătit pe care statul îl solicită de la angajatori, care ar trebui consolidat prin stimulente fiscale și servicii de consultanță,  se arată in continuare in comunicat.

Mai mult de atât, Curtea Constituţională a Romaniei a admis – cu majoritate de voturi – excepţia de neconstituţionalitate pentru dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 141/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care reglementau răspunderea penală pentru neplata impozitului și contribuțiilor, pe motivul că dispozițiile respective nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, fiind contrare dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Constituţie.

Totodată, Curtea a stabilit că în ipoteza infracţiunilor, inclusiv a celor reglementate în domeniul fiscal, legiuitorul trebuie să indice în mod clar şi neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta să poată fi identificat cu uşurinţă prin trimiterea la un alt act normativ de rang legal cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenţei/inexistenţei infracţiunii.

Raportând cele prezentate mai sus la speţa de faţă, Curtea constată că legiuitorul şi-a respectat numai din punct de vedere formal competenţa constituţională de a legifera, fără ca prin conţinutul normativ al textului incriminator să stabilească cu claritate şi precizie obiectul material al infracţiunii, ceea ce determină o lipsă de previzibilitate a acestuia.

Aşa fiind, textul supus controlului de constituţionalitate nu respectă condiţiile de calitate a legii, respectiv din modul de definire a infracţiunii prevăzute la art. 6 din Legea nr. 241/2005 nu poate fi determinată noţiunea de „impozit cu reţinere la sursă„, astfel că destinatarul normei nu poate să îşi ordoneze conduita, în funcţie de ipoteza normativă a legii.

CNIPMMR propune cu această ocazie si cateva masuri pentru creşterea creditării economiei reale şi dezvoltarea unor relaţii constructive cu băncile, printre cele mai importante fiind:

• Credite mai accesibile pentru IMM-uri: cerinte echilibrate pentru garantiile personale şi dobânzi suportabile.
• Abordare bancară şi intreprenorială echilibrată a componentelor esenţiale de natura cantitativă şi calitativă, cu promovarea utilizării ratingurilor calitative ca un instrument de completare a evaluarii cantitative standard a bonitatii IMM.
• Creşterea transparenţei şi competiţiei în sectorul bancar, prin asigurarea publicării pe site- urile fiecarei banci a unor indicatori cheie la nivel individual, a grilelor de evaluare a cererilor de creditare şi a tuturor costurilor creditării, cu efect direct privind intensificarea concurentei, compararea ofertelor de creditare si reducerea costurilor de finantare a IMM-urilor.
• Simplificarea sarcinii administrative: eliminarea obligatiilor declarative aditionale prin limitarea documentelor si informatiilor solicitate intreprinderilor de catre banca la cele esentiale, care fac nemijlocit obiectul evaluarii acordarii sau respingerii creditului.
• Sprijinirea accesul la consultanţă, adaptata nevoilor specifice ale IMM-urilor şi dezvoltarea unor programe de „pregătire pentru investiţii” pentru IMM-uri, în stransă cooperare cu organizaţiile reprezentative ale acestora.
• Dezvoltarea unui produs comparativ privind ofertele bancare, pentru informarea IMM-urilor.
• Colaborare permanenta între organizaţiile mediului bancar şi confederaţiile patronale reprezentative.
• Valorificarea bunelor practici existente privind soluţii specifice pentru dialogul, cooperarea şi schimbul de informaţii dintre creditori şi IMM-uri (similare cu cele din Italia si Belgia).

De asemenea, sunt necesare măsuri pentru operaţionalizarea efectivă a Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante şi a Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, cu plata valorii contractelor de achiziţie publică în termen de maxim 30 de zile calendaristice de la recepţie, cu sancţiuni ferme, cu eliminarea blocajului financiar generat de arierate, care afectează grav funcţionalitatea şi relansarea economiei. 

Plăţile întârziate afectează grav competitivitatea, rentabilitatea şi viabilitatea întreprinderilor, în special a IMM-urilor, deoarece: 

• generează costuri suplimentare semnificative pentru întreprinderile creditoare şi complică gestiunea financiară a acestora, fiind nefastă pentru fluxul de lichidităţi, mai ales în perioadele de acces limitat sau costisitor, adăugând costuri bancare importante, reducând oportunităţile de investiţii şi sporind incertitudinea pentru multe întreprinderi creditoare, în principal IMM-uri; 

• determină adesea întârzieri subsecvente, în plata furnizorilor şi salariaţilor (cu efecte sociale negative semnificative), a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul de stat şi la bugetele asigurărilor sociale (cu efecte negative asupra încasării veniturilor publice), dar şi cu blocarea accesului la finanţare al întreprinderilor (de exemplu, întârzierea plăţii impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetele asigurărilor sociale cauzate de neîncasarea la termen a facturilor limitează accesul la măsurile de ajutor de stat şi la programele cu finanţare din fonduri structurale); 

• sunt răspunzătoare de falimentul unor întreprinderi în mod normal viabile, putând declanşa chiar şi o serie de falimente consecutive de-a lungul lanţului de aprovizionare, cu efecte negative semnificative în plan economic şi social; 

• descurajează operatorii economici să participe la procedurile de achiziţii publice, ceea ce nu numai că produce perturbări în domeniul concurenţei şi subminează funcţionarea pieţei interne, dar reduce şi capacitatea autorităţilor publice de a asigura o utilizare eficientă a fondurilor publice, de a obţine cel mai bun randament pentru banii contribuabililor; 

• favorizează corupţia şi darea de mită (pentru urgentarea plăţilor facturilor din contractele de achiziţie publică) sau contractarea peste limitele bugetare aprobate.

Testul IMM a fost derulat în perioada 20-30 septembrie 2019, pe site-ul www.cnipmmr.ro şi la nivelul membrilor CNIPMMR, și a vizat evaluarea impactului reintroducerii răspunderii penale pentru reţinerea şi neplata, încasarea şi neplata, nereţinerea sau neîncasarea impozitelor şi/sau contribuţiilor. 

Respondenţii, în număr de 1987 antreprenori, au fost în proporţie de 68,7% microîntreprinderi (0- 9 angajați), 14,5% întreprinderi mici (10-49 angajați), 8,4% întreprinderi mijlocii (50-249 angajați), 2.4% întreprinderi mari (peste 249 angajați), ONG – 6%.

Foto credit: Dreamstime

[ajax_load_more]