“Este tot mai clar că măsurile noastre de creștere economică sunt neadecvate în prognozarea costurilor totale ale activității noastre atunci când factorizăm epuizarea pe termen lung a resurselor și daunele de mediu. Acest lucru se coroborează cu lipsa stabilirii prețului din ultimul deceniu, căci băncile centrale au menținut nivelurile activității noastre economice nedurabile la maximum pentru a evita o resetare – erodând potențialul pe termen lung al economiilor noastre și o lipsă dăunătoare a productivității.

“Prognozele economice majoritate pentru 2020 se bazează pe un cocktail de promisiuni printre care o inflație scăzută și dobânzi scăzute pentru totdeauna, o abolire a stabilirii prețului, o acceptare totală a monopolurilor în tehnologie și neimplicare în reducerea inegalității.

Rezultatul acestui cocktail tot mai toxic este o creștere permanent scăzută, o productivitate aproape de zero și o politică monetară fără cale de ieșire, așa cum s-a văzut recent atunci când Fed SUA a devenit nu doar creditor de ultimă instanță pentru piața repo, ci și având o înclinație către monetizarea completă a deficitului federal american.

„În 2020, trei factori vor schimba status quo-ul: în primul rând, schimbarea președintelui american ar crea un nou impuls, atât politic, cât și economic. În al doilea rând, creditarea eșuează pe măsură ce valoarea din cale-afară de mare a pieței devine o problemă, pierderea controlului asupra repo de către Fed generează riscuri masive de eveniment în spațiul de creditare unde sectorul american al petrolului de șist este cel mai expus.

În final, combinația dintre semnalele de primejdie trimise de mediu – creșterea costului hranei, a apei și a aerului curat – cu enormele sub-investiții în infrastructură înseamnă că piața a început să se complacă și crește riscul unei creșteri bruște a volatilității atunci când ne va lovi următorul dezastru.”

În contextul unei crize tot mai puternice a condițiilor de mediu, principalele idei de tranzacționare ale Saxo și temele pentru primul trimestru includ:

Conștientizarea problemelor climatice determină o mega-tendință eco la capitaluri proprii
Crizele climatice, precum incendiile de vegetație din Australia, mobilizează oamenii, companiile și guvernele în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Schimbarea tot mai mare a politicii și comportamentului, alături de progresul tehnologic ce scade prețul tehnologiilor verzi, face ca acțiunile „verzi” să fie tot mai atractive, dar acestea comportă și riscuri.

Sectoarele ciclice cum sunt cele ale energiei solare, energiei eoliene și automobilelor electrice, vor fi, cel mai probabil, mai profund afectate în cazul unei recesiuni, în timp ce industriile noi precum cea a celulelor de combustibil, bioplastic și alimente prezintă riscuri mai particulare.

Acțiunile „verzi” au un potențial semnificativ, dar investitorii trebuie să-și pondereze atent investițiile.

Peter Garnry, Director Strategie capitaluri proprii, a spus: „Dat fiind că cei din generația Millenial cer acțiuni legate de schimbările climatice, se simte începutul unei noi perioade ce creează oportunități excelente în cazul capitalurilor proprii”.

„Guvernele vor mări investițiile și subvențiile pentru industriile „verzi”, dând startul unei noi mega-tendințe în piețele de capital. Credem că aceste acțiuni „verzi” ar putea, în timp, să devină unele dintre cele mai valoroase companii din lume – eclipsând chiar și actualele monopoluri tehnologice, dat fiind că reglementarea se accelerează în deceniul următor.

Investitorii ar trebui să ia în considerare îndreptarea portofoliilor către acțiunile „verzi” pentru a nu rata oportunitatea pe termen lung”.

„Între timp, băncile centrale și guvernele au decis să dea deoparte vechiul set de reguli în care nu se suplimentează stimulentele în ultimul stadiu al unei expansiuni în care piața muncii este limitată.

Atât politica monetară, cât și cea fiscală se implementează cu ușurință în 2020 în toate marile economii ale lumii. Acesta nu este un bun moment pentru o sub-ponderare a capitalurilor proprii”.

Dolarul american e greu de întors
Dolarul pare rezistent în T1 2020 datorită performanței economice solide a SUA în 2019 care a avut o creștere generală medie a PIB-ului de 2,4% în primele trei trimestre ale anului.

Cu toate acestea, perspectiva unei economii americane în scădere, deficitele bugetare și alegerile ar putea afecta perspectivele dolarului.

John Hardy, Director Strategie FX, a spus: „Dolarul SUA începe anul 2020 menținându-se la un nivel ridicat. A sfidat estimările conform cărora schimbarea de paradigmă a Fed pe parcursul lui 2019 și accelerarea către final de an ar fi avut ca rezultat o valută mult mai slabă, mai ales luând în considerare că a întrecut relaxarea abordată de băncile centrale din alte părți.

„Motivul pentru care dolarul SUA nu a scăzut este legat, poate, de forța reziduală a economiei SUA față de alte țări la nivel global.

Deși sectorul său de producție a avut de suferit sub greutatea tarifelor lui Trump și a încetinirii dezvoltării petrolului de șist și a gazelor din SUA, sectorul dominant al serviciilor a rezistat, iar atitudinea comercială agresivă a lui Trump a dus la reducerea bruscă a deficitelor comerciale americane în a doua jumătate a lui 2019”.

„Mulți dintre factorii benefici pentru USD enumerați mai sus par bine înrădăcinați pe măsură ce 2020 își continuă cursul, dar suntem încă în căutarea unui plafon scăzut pentru ceea ce, de fapt, a fost un dolar SUA la nivel fix în ultimele 18 luni.

Pe măsură ce anul se scurge, am estima o încetinire a economiei SUA, o tăiere corelată a dobânzilor SUA, monetizarea continuă a Fed a deficitelor bugetare americane și, nu în ultimul rând, alegerile prezidențiale din SUA care vor afecta perspectivele dolarului american.

„Un alt posibil obstacol vine din acțiunile Fed de a susține lichiditatea la final de 2019. Aprovizionarea lichidității Fed și riscul ca acest lucru să aibă ca rezultat, în cele din urmă, inflație și dobânzi reale americane și mai negative pare suficient pentru a duce în sfârșit la scăderea USD”.

Volatilitatea determinată de climă va determina oferta și cererea în domeniul eco
Schimbările climatice determină volatilitatea și au un impact negativ semnificativ asupra orașelor asiatice. Inundațiile, secetele și incendiile vor determina, cel mai probabil, cererea din partea consumatorilor pentru companii durabile, iar oferta a primit un impuls prin acțiunile guvernamentale legate de schimbările climatice.

Investitorii ar trebui, deci, să caute să obțină expunere la temele de investiție legate de durabilitate și impact.

Kay Van-Petersen, Strateg Global Macro, a spus: „Se pare că, cu fiecare an, volatilitatea în temperaturi, anotimpuri și vreme devine tot mai extremă. În Asia, de exemplu, mega-orașele precum Jakarta sunt acum în pericol de scufundare, iar la Delhi au fost temperaturi de îngheț în decembrie”.

„Dezastrele climatice tind să acționeze ca volatilitatea în piețe, unde volatilitatea dă naștere la și mai multă volatilitate. Un dezastru crește probabilitatea și potențiala magnitudine a unui alt tip de dezastru”.

„Această volatilitate tot mai mare determină cel puțin două forțe motrice structurale cheie. Prima va fi bazată pe cerere. Tot mai mulți consumatori vor dori să-și folosească capitalul de cheltuieli pentru a vota cu companii care pun în practică durabilitatea.

De exemplu, probabil că aproape 5% dintre cei 330 de milioane de americani sunt vegetarieni în prezent, dar acel procent va crește, probabil. Companiile și antreprenorii care sunt proactivi cu privire la alegerile de stil de viață durabil ale consumatorilor vor înflori și vor progresa.

A doua se bazează pe ofertă. Guvernele ajung să înțeleagă pe deplin că am trecut, probabil, de punctul critic în care costul de a nu face nimic în ceea ce privește creșterea durabilă este mult mai mare decât costul abordării acestei probleme acum.

Cu alte cuvinte, guvernele trebuie să fie proactive cu privire la criza climatică – prin sprijinirea inovației, a cercetării și a dezvoltării și a investițiilor prin subvenții, granturi și scutiri de taxe.”

Mărfurile, între climă și inflație
Mărfurile globale se confruntă cu un 2020 potențial volatil, dată fiind combinația de temeri legate de creștere, tensiuni geopolitice, schimbări climatice și presiuni inflaționiste.

Deși cererea pentru mărfurile ciclice cheie rămâne scăzută, și oferta se confruntă cu dificultăți multiple din cauza instabilității sociale și a schimbărilor climatice.

Ole Hansen, Director Strategie mărfuri, a comentat:
• Agricultura: „Am trecut deja prin câțiva ani de rezerve ample cu prețuri stabile spre mici. De fapt, ultima perioadă de înăsprire în rândul recoltelor cheie a fost în 2010, atunci când prețurile mari ale grâului au ajutat la declanșarea Primăverii arabe. Deși cererea și oferta la nivel global au crescut, ambele, în ultimul deceniu, lanțul de aprovizionare global va fi vulnerabil la o scădere bruscă, din cauza vremii, a producției”.

„Pe măsură ce intrăm în 2020, rezervele mari și prețul de acțiune scăzut au dus la o rentabilitate negativă pentru majoritatea fondurilor tranzacționate la bursă cu o expunere de bază amplă la mărfurile agricole cheie”.

• Aurul: „Credem că aurul profită în continuare de câștigul puternic de 18,5% de anul trecut pe măsură ce perspectiva tehnică și fundamentală se îmbunătățește în continuare. Cu toate acestea, după ce a crescut la început de ianuarie, e posibil ca metalul să petreacă o mare parte a primului trimestru consolidându-se la peste 1500$/uncie înainte de a merge mai sus pentru a atinge un vârf în jur de 1625$/uncie spre final de an.

Consolidarea pe termen lung ia, de asemenea, în considerare și nivelul ridicat al pozițiilor fondurilor de acoperire. Acestea au devenit destul de extinse, aproape de niveluri record, și, pe termen scurt, ar putea frâna prețul”.

• Țițeiul Brent: „Țițeiul Brent va rămâne, cel mai probabil, blocat în jurul valorii de 60$ în prima jumătate a lui 2020 înainte de a crește în a doua jumătate. Decizia din 6 decembrie a OPEC+ de a menține și aprofunda reducerile de producție în primul trimestru va compensa, probabil, orice temeri de creștere potențială și îngrijorări noi legate de comerțul SUA-China”.

„Credem că țițeiul Brent va ajunge la 75$/b până la finalul anului pe măsură ce inflația crește și dolarul scade. Orice scădere pe termen scurt, probabil datorată pozițiilor long speculative interesante ale speculatorilor, va fi limitată. Date fiind amenințările continue pentru rezerve din Orientul Mijlociu și Libia, e puțin probabil ca piața să reducă prea mult”.

Europa se pregătește de o relaxare cantitativă verde
Pe măsură ce conștientizarea problemelor climatice alimentează acceptarea mai multor politici active fiscale și monetare de către public, credem că bazele implementării unui pachet climatic important monetar și fiscal și a unei schimbări de politică vor fi puse de către BCE în 2020.

Această schimbare ar trebui susținută de guvernele naționale, deoarece schimbările climatice influențează opțiunile politice – prin urmare credem și că trecerea la ecologie a Germaniei va fi principalul element care va schimba regulile jocului politic în anii ce vin.

Christopher Dembik, Director analiză macro, spune: „2020 va pune bazele unui pachet climatic important monetar și fiscal în Europa ce va fi implementat, cel mai probabil, în 2021. În ultimele luni, majoritatea băncilor centrale au indicat importanța schimbărilor climatice, cum ar fi Banca Angliei care a avertizat cu privire la un „moment climatic de tip Minsky”.

„Cu toate acestea, relaxarea cantitativă ecologică a BCE nu va salva planeta și nu va decarboniza economia singură. BCE are, în principal, trei opțiuni pentru a lansa relaxarea cantitativă ecologică: prima, favorizarea obligațiunilor verzi ca parte a programului relansat de relaxare cantitativă (deși încă nu există suficiente emisiuni pe piață).

A doua, aplicarea unei reduceri punitive garanțiilor bancare asociate activităților cu o intensitate mare de carbon (deși asta ar slăbi și mai tare sectorul bancar european). A treia, vizarea obligațiunilor de tranziție pentru companii „murdare” care încearcă să devină ecologice (deși acest lucru ridică probleme în rândul activiștilor de mediu)”.

„Contrar celor întâmplat în ultimii 10 ani, băncile centrale nu pot fi singurul jucător care se luptă împotriva schimbărilor de mediu. Guvernele vor fi nevoite să intervină – iar evoluția actuală a curbei randamentului creează un mediu foarte atractiv pentru stimulentele fiscale orientate către finanțarea proiectelor verzi”.

Clădirea unui ecosistem financiar durabil
La început de 2020, ne aflăm în pragul unui punct de inflexiune unde pierderile economice și de mediu și impactul social al menținerii status quo-ului nu sunt durabile.

În timp ce presiunea crește, acțiunea împotriva schimbărilor de mediu poate fi una dintre provocările cele mai transformatoare și tulburătoare cu care s-a confruntat economia globală.

Eleanor Creagh, Strateg de piață, a comentat: „Crearea unui ecosistem financiar durabil necesită o enormă realocare de capital. Investitorii și corporatiștii care nu-și ajustează portofoliile către modele de business mai sustenabile riscă să se confrunte cu pierderi mari în deceniile următoare: schimbările de reglementare pot duce la situația în care multe dintre actualele modele de operare să nu mai fie viabile. Peste o treime din capitalul global are deja, într-o formă sau alta, un mandat MSG, punând multe companii și țări de partea greșită a acelui mandat, în dezechilibru.

Dacă companiile nu reușesc să se adapteze, vor înceta să mai existe”.