La 3 noiembrie 2020, in Statele Unite ale Americii se vor organiza alegerile generale, in urma carora se voteaza noi membri in Congres si, cel mai
important, președintele SUA. Principalii candidati pentru Casa Alba sunt republicanul Donald Trump (74 ani), presedintele in functie, si democratul Joe Biden (77 ani).

Anul acesta, contextul epidemiologic a determinat o multime de state americane sa incurajeze, prin intermediul legilor, votul prin posta. Insa, aceasta
modalitate de vot a fost criticata de presedintele Donald Trump, pe motiv ca ar facilita fraudarea voturilor, acesta demarand, totodata, actiuni ce vizeaza restrictionarea votului prin posta.

Sondajele nationale, elaborate la data redactarii acestui raport (n.r. 23 octombrie), indica sanse mai mari de 50% in favoarea schimbarii administratiei de la Casa Alba, intrucat, in medie, democratul Biden se afla, cu peste 10 puncte procentuale, inaintea lui Trump, se arată intr-o analiză a casei de brokeraj Tradeville.

Totodata, in cursa pentru locurile din camerele Congresului, americanii si-au exprimat suportul pentru democrati, care se mentin la peste 7 puncte procentuale in fata republicanilor.  Acuratetea sondajelor si increderea publicului in ele raman subiecte deschise. Pe de-o parte, efectele pandemiei COVID-19 denatureaza procesul electoral, aducand incertitudini de natura tehnica, dar si comportamentala, a votantilor, avand, deci, influenta asupra corectitudinii sondajelor.[emaillocker]

Pe de alta parte, dupa victoria surpriza a lui Donald Trump, in noiembrie 2016, metodologia de realizare a sondajelor a avansat. Cu toate acestea, pietele financiare incearca sa anticipeze influenta viitoarei configuratii de putere de la Washington D.C., fie ea republicana sau democrata, asupra activitatii economico-financiare din Statele Unite.

Recent, pe pietele instrumentelor de datorie, preturile obligatiunilor cu maturitati de 10 ani, respectiv de 30 de ani, s-au redus, majorand randamentele pana la nivelurile inregistrate in iunie 2020, intrucat se anticipeaza o redresare sustinuta a economiei americane.

De asemenea, perspectiva unui Congres si a unei administratii prezidentiale democrate aduce claritate, in randul investitorilor, nu doar in ceea ce priveste aprobarea unui nou plan de stimulare a economiei americane, dupa alegeri, dar si in ce priveste fluidizarea procesului bugetar, la nivel federal.

Principalele politici ale candidatilor

In eventualitatea in care Joe Biden va castiga un mandat la Washington D.C., America ar putea vedea schimbari presupus radicale, insa localizate asupra anumitor probleme cheie cu care se confrunta Statele Unite. In privinta altor teme majore, politicile adoptate de Biden sunt similare, in fond, cu politicile promovate de Trump, chiar daca ele nu coincid, in forma.

Anumite banci de pe Wall Street vad in victoria lui Biden un motiv de evolutie pozitiva a bursei americane. Totodata, in speranta lansarii oficiale a vaccinului impotriva COVID-19, bancile estimeaza o crestere a ratei de dobanda de politica monetara in mai putin de patru ani si o apreciere a dolarului american, pe piata valutara, datorita redresarii economice si a presiunii inflationiste.

Desi Joe Biden propune cresterea impozitelor pentru corporatii si pentru indivizii instariti, eliminand masurile fiscale promulgate de Trump, in 2017,
anumite banci de pe Wall Street opineaza ca Biden s-ar vedea nevoit sa renunte la aceasta masura, in conditiile in care provocarea cea mare sta in
redresarea economica. Alte institutii financiare de pe Wall Street vad aceasta masura ca o buna premiza de scadere a bursei americane. In contrast, atitudinea lui Trump in favoarea relaxarii fiscale ramane invariabila.

In privinta companiilor de tehnologie, Joe Biden si Donald Trump au atitudini similare. Joe Biden propune reglementari antitrust mai stricte pentru gigantii tehnologiei, laolalta cu masuri de protectie a datelor cu caracter personal, precum si eliminarea protectiei legale care nu responsabilizeaza platformele de socializare in privinta continuturilor false postate de catre terti pe acestea. De asemenea, Donald Trump are intentii asemanatoare, urmarind limitarea influentei companiilor Big Tech.

In materie de sanatate, ambii candidati trebuie sa continue eforturile impotriva raspandirii infectiei cu Sars-Cov-2. Presedintele Trump sprijina, prin alocarea a 10 mld. USD, demersurile necesare pentru producerea unui vaccin impotriva virusului, totodata anuntand ca grupul de lucru dedicat combaterii raspandirii virusului si-a orientat actiunile catre sporirea sigurantei si a redeschiderii SUA catre lume. In schimb, Biden doreste teste COVID-19 gratuite pentru americani si elaborarea unui program de depistare a contactelor intre persoane, la nivel national. In privinta asigurarii de sanatate, Trump sustine, in continuare, revocarea Obamacare, in timp ce Biden critica intentia presedintelui si sprijina programul. Totusi, ambii candidati favorizeaza importarea de medicamente produse in Canada, la costuri mai mici decat in SUA, in scopul reducerii preturilor acestora.

Politicile energetice difera insă profund. Joe Biden propune investirea a 2 trilioane USD in energia verde, sustinand interzicerea forarilor in scopul extragerii de petrol si gaze naturale pe terenurile publice, dar si reangajarea SUA in Acordul de la Paris din 2015. De asemenea, Biden va sprijini productia de automobile electrice. Donald Trump, in schimb, incurajeaza productia energetica din surse non-regenerabile, sporind exploatarile de petrol si gaze si eliminand anumite masuri de protectie a mediului.

Desi promisiunile lui Trump vizavi de infrastructura, promovate in campania din 2016, nu s-au materializat, acesta sustine ca in al doilea mandat va face eforturi pentru a investi in infrastructura. Pe de alta parte, Biden vede infrastructura ca pe o prioritate timpurie in cursul mandatului sau, conectand dezvoltarea acesteia la planul sau de tranzitie catre o economie verde. Punctul comun al ambilor candidati, atat aici, cat si in privinta altor probleme, este crearea a numeroase locuri de munca si sustinerea productiei de bunuri si servicii pe teritoriul SUA.

In privinta sectorului financiar-bancar, republicanii sustin in continuare un regim lax de reglementare al bancilor, pe cand politicile lui Biden nu sunt atat de clare in acest sens. De-a lungul timpului, Biden si-a schimbat opiniile in ceea ce priveste Wall Street, mentionand ca regreta anumite voturi acordate, ca senator, in favoarea bancilor. Totodata, pentru banci, exista riscul ca acesta sa numeasca in pozitii cheie ale administratiei sale persoane cu atitudini ostile fata de Wall Street, precum democrata Elizabeth Warren. Pe acest subiect, un alt punct de disensiune al candidatilor priveste datoriile acumulate din creditele de studii. In timp ce Biden urmareste exonerarea partiala, sub anumite conditii, a datoriei, Trump nu s-a pronuntat decisiv, insa, in februarie 2020, a urmarit eliminarea subventiilor federale aferente platii datoriilor studentilor, precum si a exonerarii datoriilor studentesti ale functionarilor publici.

Privind catre piata imobiliara, Biden planifica expansiunea pietei, prin constructia de locuinte accesibile cat mai multor americani, propunand o
investitie de 640 mld. USD pentru urmatorii 10 ani. Totodata, el intentioneaza sa vina in sprijinul cumparatorilor de locuinte, prin intermediul facilitatilor fiscale. Aceste masuri l-au facut popular in randul dezvoltatorilor imobiliari, in timp ce Trump ataca planul lui Biden, sugerand ca ar creste instabilitatea sociala si ar scadea valoarea locuintelor in suburbii. In particular, Trump nu a elaborat un plan concret privitor la piata imobiliarelor, dar s-a pronuntat impotriva lipsei de adapost, administratia sa fiind cea care a promulgat un moratorium care sa-i impiedice pe chiriasii aflati in dificultate sa isi piarda locuinta, pe fondul pandemiei COVID-19, masura fiind valabila pana la 31 decembrie 2020.

In materie de siguranta nationala, atat Trump, cat si Biden intentioneaza sa retraga trupele americane din Afghanistan. Trump sustine cresterea
cheltuielilor pentru aparare, datorita luptei pentru suprematie cu China si Rusia, pe cand Biden doreste eficientizarea acestor cheltuieli. Ambii candidati vor continua angajamentului fata de NATO, insa Trump a declarat adeseori ca aliatii SUA nu cotizeaza destul.

Pe politica externa, Trump vrea sa pastreze taxele vamale aplicate produselor chinezesti, pe cand Biden a anuntat ca va relaxa tensiunile comerciale cu China, revizuind intelegerile dintre parti. Totodata, Biden anunta colaborarea cu China in privinta denuclearizarii Coreei de Nord si refacerea relatiilor cu Iran. Unanim, ambii candidati sprijina acordul de pace dintre Israel si Emiratele Arabe Unite.

Ce se întâmplă in restul lumii?

China
In al treilea trimestru al acestui an, economia Chinei a crescut cu o rata anuala de 4.9%, sub asteptarile analistilor de 5.2%, aratand, totusi, semne de revenire dupa pandemia cu noul coronavirus, care a determinat o reducere a activitatii economice cu o rata anuala de 6.8%, in perioada ianuarie-martie 2020.

In ultima perioada, China a raportat valori peste asteptari ale indicatorilor macroeconomici, precum cresterea volumului de vanzari in comertul cu
amanuntul si expansiunea activitatii manufacturiere. Rata somajului este, in prezent la 5.4%, coborand de la varful de 6.2%, inregistrat in februarie 2020. Desi indatorarea sectorului public a crescut pana la 50.5% din PIB, investitorii straini au manifestat un interes deosebit de mare pentru obligatiunile emise de statul chinez, determinand intrari de capitaluri in valoare de 90 mld. USD in economia Chinei, din august 2019 si pana in august 2020. Intrucat China nu a optat pentru reducerea ratelor de dobanda, ci s-a bazat pe masuri de politica fiscal-bugetara in vederea contracararii raspandirii COVID-19, randamentele obligatiunilor chinezesti au fost printre cele mai mari.

In august, Banca Populara Chineza, ce are rolul bancii centrale, a emis un comunicat prin care s-a angajat sa faciliteze alocarea de active domestice catre investitorii straini. Pentru China, o piata a obligatiunilor cu lichiditate sporita este una dintre masurile necesare pentru a creste circulatia internationala a yuan-ului, devenind mai putin dependenta de dolarul american.

Marea Britanie
Dupa despartirea de Uniunea Europeana, la 31 ianuarie 2020, Marea Britanie se apropie de incheierea negocierii unui acord comercial cu Uniunea
Europeana. Desi summitul Consiliului European din 15-16 octombrie s-a incheiat fara semnarea unui acord intre parti, cum era prevazut, pesimismul
general a fost contracarat de anuntul, in Parlamentul European, al negociatorului principal al UE pe subiectul Brexit, care a indicat o posibila
incheiere a unei intelegeri bilaterale, pana la finalul acestei luni, respectand legislatia internationala.

Dupa ce premierul britanic, Boris Johnson, a sprijinit, in septembrie, un proiect legislativ prin care incalca acorduri internationale, Regatul Unit risca sa nu incheie, in plus, un acord comercial cu SUA. Atat Donald Trump, cat si Joe Biden au precizat ca, in eventualitatea in care Marea Britanie incalca protocolul Irlandei de Nord, un acord cu SUA nu s-ar putea negocia.

In prezent, Marea Britanie se afla, tehnic, in recesiune, dupa ce a inregistrat o scadere a activitatii economice cu 21.5%, in termeni anuali, in T2 2020,
continuand dinamica inceputa la debutul acestui an, cand economia Marii Britanii s-a contractat cu 2.1%, in termeni anuali. Increderea mediului de
afaceri si a consumatorilor inca nu este elevata, iar Banca Angliei estimeaza ca rata somajului va creste peste 7.5% pe viitor, datorita raspandirii COVID-19.

Analiză efectuată de Tradeville.[/emaillocker]