BET
8531.26
0.09%
BET-TR
14226.64
0.09%
BET-FI
42274.6
-0.2%
BETPlus
1277.98
0.07%
BET-NG
653.24
0.26%
BET-XT
778.58
0.11%
BET-XT-TR
1304.42
0.11%
BET-BK
1664.16
-0.08%
ROTX
17659.46
0.16%

Avanpremieră Consiliul Europei: Ce măsuri vor adopta liderii UE privind fondul de redresare, mutualizare datoriilor sau emiterea corona-obligațiunilor

Autor: Financial Market
Timp de citit: 5 minute

 Joi seara, liderii UE se vor întâlni pentru a discuta despre pachetul de propuneri de lichidități pe termen scurt aprobat de Euro-grup în urmă cu două săptămâni.

Însă, între timp, au apărut diferențe nerezolvate de puncte de vedere în ceea ce privește linia de credit ESM și fondul de redresare, acestea reamintind de diviziunile moștenite din vremea crizei datoriilor suverane din 2012.

Având în vedere o înțelegere politică la îndemână care ar exclude pentru moment fondul de redresare, EUCO ar trebui să mandateze Eurogrupul pentru a explora posibilitățile de susținere a activității economice după pandemie, fără a se referi în mod clar la mutualizarea datoriilor.

Pe ordinea de zi a reuniunii EUCO de joi sunt, în principal, patru subiecte: 1) pachetul de 540 de miliarde de euro, convenit de Eurogrup pe 9 aprilie, constând în linia de credit ESM cu condiționalitate redusă, împrumuturi SURE și BEI, 2) proiectarea fondului de redresare, 3) crearea cadrului financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-27 și 4) discuții despre un parcurs european pentru ridicarea măsurilor de izolare.

Pachetul de urgență al Eurogrupului

Punctul principal al acordului negociat de miniștrii de finanțe ar trebui să se refere la linia de credit ESM. Eurogrupul a fost de acord asupra condiționalității scăzute, referindu-se la necesitatea ca linia de credit să fie utilizată doar pentru costurile de asistență medicală „directe și indirecte” legate de COVID-19, în timp ce, în vremuri normale, țările care solicită ajutorul ESM trebuie să semneze un Memorandum de înțelegere care detaliază reformele structurale dificil de implementat. În ciuda acestor condiții mai favorabile, premierul italian Conte a respins imediat ideea activării ESM după anunțul Eurogrupului. 

Pentru a ajunge la un acord politic și a obține aprobarea Italiei și a altora, ESM ar trebui să devină mai atractiv decât programele standard ESM prin:

• A permite țărilor să împrumute peste 2% din PIB-ul propriu sau 240 de miliarde de euro.

• A crește scadența împrumutului ESM peste 12 ani și perioada de grație peste 5 ani.

• A reduce marja ratei de finanțare percepută de ESM pentru a acoperi costurile ESM aproape de zero față de zece puncte de bază în cadrul programelor standard. 

CITESTE SI:  Acțiunile au crescut în T2 în ciuda temerilor legate de COVID-19. Tesla, cea mai tranzacționată acțiune în România

Proiectarea fondului de redresare

Eurogrupul a menționat necesitatea de a discuta despre „instrumente financiare inovatoare” pentru fondul de redresare fără a menționa în mod explicit mutualizarea datoriilor și corona-obligațiunile. Această exprimare vagă folosită pentru a nu jigni nicio țară este exemplul perfect al politicii impreciziei.

În consecință, fiecare stat membru a înțeles ceea ce a vrut să înțeleagă. Olanda a înțeles că nu va exista nicio mutualizare a datoriilor, în timp ce Italia, Spania și Franța au considerat că acum calea este deschisă către o dezbatere serioasă cu privire la corona-obligațiuni. Țările din urmă au lansat în ultimele două săptămâni o campanie de presă în favoarea corona-obligațiunilor, după cum demonstrează cele două declarații de mai jos ale președintelui Macron și premierului Costa:

Președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru Financial Times săptămâna trecută: „Suntem într-un moment al adevărului, în care trebuie să decidem dacă UE este un proiect politic sau doar un proiect de piață. Cred că este un proiect politic … Avem nevoie de transferuri financiare și de solidaritate, poate numai așa Europa va rezista”.

Primul ministru al Portugaliei, Antonio Costa, 11 aprilie: „Trebuie să știm dacă putem continua cu 27 în UE, 19 (în zona euro) sau dacă există cineva care vrea să fie lăsat pe dinafară. Desigur, mă refer la Olanda”.

Probabil că tensiunile asupra acestui subiect vor crește înaintea reuniunii EUCO, ultima mișcare venită din partea cancelarului german Merkel indicând ieri participanților la ședința de conducere a CDU că euro-obligațiunile sunt o cale greșită.

Cea mai ușoară parte: cadrul legal și instituțional

Baza legală pentru repartizarea sarcinilor este articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care specifică:

„În cazul în care un stat membru se află în dificultate sau este grav amenințat de dificultăți severe cauzate de dezastre naturale sau evenimente excepționale care nu se află sub controlul său, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate acorda, în anumite condiții, asistență financiară din partea Uniunii statului membru în cauză. Preşedintele Consiliului va informa Parlamentul European cu privire la decizia adoptată”.

În mod ideal, în scopul simplificării, fondul de redesare ar trebui să fie conectat instituțional la arhitectura financiară existentă a UE și să fie susținut, cel puțin parțial, de bugetul UE.

Partea cea mai dificilă: cum să finanțezi

Următoarea întrebare este cum se finanțează fondul de redresare. Susținătorii corona-obligațiunilor trebuie să spună mai clar ce înțeleg ei prin corona-obligațiuni, cât de mult vor să obțină, cum se va face alocarea veniturilor și de ce corona-obligațiunile sunt mai avantajoase decât emiterea de datorii la nivel național care vor fi achiziționate de BCE. 

Spania are un început de răspuns. Ieri, guvernul spaniol a publicat un document neoficial, lucru destul de frecvent înainte de reuniunile cruciale ale Consiliului European, care detaliază funcționarea fondului de redresare. În acesta se solicită emiterea de până la 1,5 miliarde euro în următorii doi-trei ani, finanțați din datorii perpetue și plătiți sub formă de subvenții – și nu datorii (evitând astfel îndatorarea masivă) – către statele membre prin intermediul bugetului UE.

Conectarea fondului de redresare la bugetul UE este o idee menționată deja de Franța și pe care Germania ar putea să o accepte, ipotetic, deoarece nu implică modificări legale. Rambursările ar fi finanțate din resurse proprii, cum ar fi taxa pe carbon la frontiere. Țările care au susținut anterior ideea corona-obligațiunilor ar putea foarte bine susține această propunere, care este cea mai detaliată până în prezent. 

Dar suntem încă foarte departe de un acord. Întrucât BCE asanează literalmente toată piața secundară odată cu începerea PEPP, riscul crizei datoriilor suverane este aproape de zero, ceea ce reduce semnificativ stimulentul pentru a ajunge la un consens. Rezultatul cel mai probabil al reuniunii de joi este faptul că EUCO va acorda Eurogrupului un mandat amplu și neclar de a explora posibilitățile de a înființa și finanța fondul de redresare post-pandemică, fără menționarea clară a corona-obligațiunilor.

Stabilirea CFM pentru următorii șase ani

Stabilirea CFM (Cadrul financiar multianual) pentru 2021-27, având în vedere criza, ar trebui să fie luată în considerare, de asemenea, în cadrul discuțiilor. Până în prezent, nu am avut prea multe informații cu privire la poziția fiecărui stat membru.

Încă o dată, documentul neoficial spaniol oferă propuneri interesante, în special introducerea unei funcții de stabilizare reală pentru zona euro prin reasigurarea șomajului (care va genera cu siguranță o opoziție puternică din partea Olandei și a altor țări din grupul „Frugal Four”) și stabilizarea investițiilor. Discuțiile cu privire la CFM pot să dureze săptămâni întregi.

Parcursul european pentru ridicarea măsurilor de izolare

Este de așteptat ca Comisia Europeană să prezinte în detalii suplimentare „parcursul european comun pentru ridicarea măsurilor de izolare COVID-19”, publicat în urmă cu câteva zile. De fapt, documentul de 15 pagini nu propune o coordonare reală la nivel european.

Practic, singura referință la un fel de coordonare este rezumată în această parte: „cel puțin, statele membre ar trebui să se anunțe reciproc și Comisia în timp util prin intermediul Comitetului pentru securitatea sănătății înainte de a anunța măsuri de ridicare”. Este, de fapt, o utopie, deoarece mai multe state membre au prezentat deja strategia de ieșire fără a se referi la Comisia Europeană.

Articol de opinie semnat de de Christopher Dembik, Director strategie macro, Saxo Bank