BET
16011.7
0.54%
BET-TR
33221.36
0.54%
BET-FI
57822.95
-0.88%
BETPlus
2376.63
0.51%
BET-NG
1144.97
0.37%
BET-XT
1368.93
0.36%
BET-XT-TR
2808.39
0.36%
BET-BK
2993.79
0.08%
ROTX
35653.36
0.23%



Nouriel Roubini: Ne așteaptă o depresiune economică mai mare?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 4 minute

Cu pandemia COVID-19 încă într-o spirală scăpată de sub control, cel mai bun rezultat economic pe care oricine îl poate spera este o recesiune mai profundă decât cea după criza financiară din 2008. Însă, având în vedere răspunsurile adoptate pana in prezent de decidenții politici, șansele unui rezultat mult mai prost cresc din ce în ce mai mult, este de părere economistul Nouriel Roubini într-un articol.

Cădere liberă fără precedent
Șocul asupra economiei globale de la COVID-19 a fost mai rapid și mai sever decât criza financiară globală din 2008 și chiar Marea Depresiune. În acele două episoade, piețele bursiere s-au prăbușit cu 50% sau mai mult, piețele de credit au înghețat, au urmat falimentele masive, rata șomajului a crescut peste 10% și PIB-ul mondial s-a contractat cu o rată anualizată de 10% sau chiar mai mult. Dar toate s-au intamplat in aproximativ trei ani. În actuala criză, rezultate macroeconomice și financiare la fel de grave s-au materializat în trei săptămâni.

La începutul acestei luni, a fost nevoie de doar 15 zile pentru ca piața bursieră din SUA să intre in bear market (o scădere de 20% din vârful său) – cea mai rapidă scădere. Acum, piețele au scăzut cu 35% iar spread-urile de credit (precum cele pentru obligațiunile junk) au crescut până la niveluri asemanatoare cu cele din 2008.[emaillocker]

Chiar și marile instituții financiare precum Goldman Sachs, JP Morgan sau Morgan Stanley, se așteaptă ca PIB-ul SUA să scadă cu o rată anualizată de 6% în primul trimestru și cu 24% până la 30% în al doilea. Secretarul american al Trezoreriei, Steve Mnuchin, a avertizat că rata șomajului poate crește până la peste 20%, de două ori nivelul maxim al perioadei din criza precedentă.

Cu alte cuvinte, fiecare componentă a cererii agregate – consum, cheltuieli de capital, export – se află într-o cădere liberă fără precedent. În timp ce majoritatea analiștilor economici au anticipat o scădere în formă de V – cu producția scăzând brusc intr-un trimestru și apoi va recupera rapid următorul – ar trebui să fie clar acum că criza COVID-19 este cu totul altceva.

Contracția care este în curs de desfășurare pare să nu fie nici în V, nici în U, nici în L (o scădere accentuată urmată de stagnare). Mai degrabă, pare un I: o linie verticală care reprezintă piețele financiare și economia reală care se prăbușesc.

Prevenirea colapsului sectorului privat
Nici măcar în timpul Marii Depresiuni și a celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a activității economice nu s-a oprit literalmente, așa cum s-a întâmplat în China, Statele Unite și Europa astăzi. Scenariul cel mai bun ar fi o scădere mai severă decât criza din 2008-2009 (în termeni de producție globală cumulată), dar cu o durată mai scurtă de viață, permițând o revenire a creșterii pozitive până în al patrulea trimestru al acestui an. În acest caz, piețele ar începe să se recupereze când apare lumina de la capătul tunelului.

Dar cel mai bun caz presupune mai multe condiții sa fie indeplinite. În primul rând, SUA, Europa și alte economii puternic afectate ar trebui să implementeze măsuri de testare in masă pentru COVID-19, măsuri de urmărire și tratament, aplicarea carantinelor și o blocare la scară completă pe modelul celui implementat de China. Și, pentru că ar putea dura 18 luni pentru ca un vaccin să poată fi dezvoltat și produs la scară, va trebui să fie implementate la scară masivă antivirale și alte medicamente.

Guvernele trebuie să implementeze stimulente fiscale masive

În al doilea rând, factorii de decizie in politica monetară – care au făcut deja în mai puțin de o lună ceea ce le-a luat trei ani să facă după criza anterioară – trebuie să continue aplicarea măsurilor neconvenționale. Asta înseamnă dobândă zero sau negativă, quantative easing (achiziționarea de active) și facilitarea accesului la credite de către bănci. Rezerva federală americană și-a extins liniile de schimb valutar transfrontalier pentru a face față deficitului masiv de lichidități în piețele globale, dar acum avem nevoie de mai multe facilități pentru a încuraja băncile să acorde împrumuturi întreprinderilor mici și mijlocii care mai sunt încă solvabile.

CITESTE SI:  Grupul BVB raportează o majorare semnificativă a profitabilității la finalul anului trecut, pe fondul creșterii veniturilor din tranzacționare

În al treilea rând, guvernele trebuie să implementeze stimulente fiscale masive, inclusiv prin transferuri directe de numerar către gospodării. Având în vedere dimensiunea șocului economic, deficitele fiscale din economiile avansate vor trebui să crească de la 2-3% din PIB la aproximativ 10% sau poate chiar mai mult si dupa cum se poate observa, doar statele puternic dezvoltate au resurse suficient de mari și de puternice pentru a preveni prăbușirea sectorului privat.

Riscul unei noi depresiuni si mai mari
Cu toate acestea, intervențiile finanțate prin deficit trebuie să fie complet monetizate. Dacă sunt finanțate prin cresterea datoriei publice, ratele dobânzilor ar crește brusc, iar recuperarea ar fi de durată. Având în vedere circumstanțele, intervențiile propuse de mult timp de economiștii de stânga, inclusiv prin transferuri directe sub forma de numerar catre gospodarii, ar devenit mainstream.

Dacă nu se oprește pandemia, economiile și piețele din întreaga lume își vor continua căderea liberă

Din păcate, in cel mai bun scenariu, răspunsul economiilor avansate la izbucnirea pandemiei a fost timid, cu mult sub ceea ce era necesar pentru a incetini transmiterea rapidă in randul oamenilor, iar pachetul de politici fiscale care se discută în prezent nu este nici suficient de mare și nici de rapid pentru a crea condițiile unei recuperari în timp util. Ca atare, riscul apariției unei noi mari depresiuni economice, mai mare decât cea din 1929, crește pe zi ce trece.

Dar chiar dacă pandemia este mai mult sau mai puțin ținută in frâu, creșterea generală ar putea să nu se mai întoarcă până la sfârșitul anului 2020. La urma urmei, până atunci, un alt sezon de imbolnavire este foarte probabil să înceapă cu noi mutații; intervențiile medicale pe care se bazează mulți s-ar putea dovedi a fi mai puțin eficiente decât se speră. Deci, economiile se vor contracta din nou, iar piețele vor ceda din nou.

Cine va salva atunci guvernele, corporațiile, băncile și gospodăriile din piețele emergente?

Alți factori de risc global
În orice caz, chiar dacă pandemia și căderea economică ar fi fost sub control, economia globală ar putea fi totuși supusă unor riscuri de tip „lebădă albă”. Odată cu apropierea alegerilor prezidențiale din SUA, criza COVID-19 va face loc unor conflicte reînnoite între Occident și cel puțin patru puteri revizioniste: China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord, toate folosind deja un razboi asimetric pentru a submina puterea Statelor Unite. Inevitabilele atacuri cibernetice asupra procesului electoral din SUA ar putea duce la un rezultat final contestat, cu acuzații și posibilitatea violenței directe și a tulburărilor civile.

În mod similar, așa cum am argumentat anterior, piețele subestimează în mare măsură riscul unui război între SUA și Iran în acest an; deteriorarea relațiilor sino-americane se accelerează, deoarece fiecare parte o acuză pe cealaltă pentru amploarea pandemiei COVID-19.

Aceste riscuri vor fi suficiente pentru a duce economia globală într-o criză persistentă și în prabușirea piețelor financiare. După prăbușirea din 2008, un răspuns puternic (deși întârziat) a scos din prăpastie economia globală. Este posibil să nu fim atât de norocoși de data asta.

Acest articol a apărut pentru prima dată pe Project Syndicate.[/emaillocker]


 

[ajax_load_more]