BET
16928.98
0.59%
BET-TR
35125.6
0.59%
BET-FI
60700.98
0.95%
BETPlus
2497.77
0.56%
BET-NG
1217.08
0.61%
BET-XT
1445.33
0.66%
BET-XT-TR
2965.22
0.66%
BET-BK
3104.2
0.52%
ROTX
37198.07
0.62%



Oficial FMI la zece ani de la criza financiară: am parcurs un drum lung dar sistemul bancar rămâne în continuare fragil

Autor: Financial Market
Timp de citit: 3 minute

Criza financiară din 2008 rămâne unul dintre evenimentele definitorii de la inceputul secolului XXI. Va marca pentru totdeauna generația care a trecut prin ea.

Impactul crizei – costurile economice suportate de oamenii obișnuiți, combinate cu furia de a vedea băncile salvate și bancherii care s-au bucurat de un soi de imunitate, într-un moment în care salariile au continuat să stagneze sau chiar să scadă – se numără printre factorii-cheie care explică reacția împotriva globalizării, în special în economiile avansate și erodarea încrederii în guverne și în alte instituții, se arata intr-un comentariu al Directorului Fondului Monetar International, Christine Lagarde pe blogul FMI.

Prăbușirea Lehman Brothers a provocat panică in sistemului financiar global, ceea ce a dus la o criză sistemică. Douăzeci și patru de țări au fost victime ale acestei crize, iar activitatea economică nu si-a revenit inca in marea majoritate a acestora.

Un studiu sugerează faptul că un american de rand va pierde 70.000 dolari din venit pe parcursul vietii din cauza crizei. Guvernele continuă să-i simtă efectele, in timp ce datoria publică în economiile avansate a crescut cu mai mult de 30 de puncte procentuale din PIB – parțial din cauza slăbiciunilor economice, parțial datorită eforturilor de stimulare a economiei și, parțial, prin salvarea băncilor care au fost pe punctul de a falimenta.

Privind înapoi astăzi, punctele de presiune par evidente. Dar erau mai puțin evidente în acel moment. Cei mai mulți economiști nu au reușit să prezică ceea ce venea. A fost o lecție de razbunare a istoriei pentru cei care nu au invățat din erorile trecutului.

Care erau aceste puncte de presiune? La baza a fost inovarea financiară care a depășit cu mult cadrul de regulamentare și supraveghere. Instituțiile financiare – în special în Statele Unite și Europa – au trecut printr-o frenezie de asumare a riscurilor, care s-au dovedit nesăbuite.

Acestea au inclus o reducere activitatilor bancare tradiționale și s-a bazat mai mult pe finanțarea pe termen scurt, acompaniata de scăderea drastică a standardelor de creditare, scoaterea împrumuturilor în afara bilanțurilor prin inginerii financiare complicate și, în general, impingerea activității bancare spre limite nesustenabile, insoțită de slabirea normelor de supraveghere.

De exemplu, cota de piață a ipotecilor subprime în Statele Unite a atins 40% din totalul titlurilor garantate cu ipotecă până în 2006 – de la aproape nimic la începutul anilor 1990,” se mai arata in comentariu.

CITESTE SI:  Safetech Innovations anunță înfiintarea unei filiale în Regatul Arabiei Saudite

La rândul său, creșterea globalizării serviciilor financiare a accentuat raspândirea efectelor. Băncile europene au fost cumpărători majori de titluri de valoare ipotecare americane. În același timp, introducerea monedei euro a dus la fluxuri mari de capital către periferie, pe măsură ce costurile de împrumut au scăzut. Aceste fluxuri au fost finanțate de la băncile mamă și au reprezentat un alt canal de contagiune financiară.

Cu toate aceastea, autorul apreciaza ca incepand cu anul 2009, reactia guvernelor de limitare a efectelor crizei nu s-a lasat asteptată. Economiile cu probleme au incurajat fluxurile financiare din economia reală prin măsuri de recapitalizare, de garantare a datoriilor și achizițiilor de active problematice. Băncile centrale au diminuat ratele de dobandă la minime istorice și, mai târziu, au aplicat politici monetare neconvenționale, alaturi de politice guvernamentale care au deschis calea unor stimulente fiscale mari.

Toate acestea sunt bune, dar încă nu sunt destul de bune. Prea multe bănci, în special în Europa, rămân slabe. Capitalizarea bancară ar trebui probabil să crească. „Prea mare pentru a eșua (too big to fail)” rămâne o problemă, pe măsură ce băncile cresc în mărime și complexitate. Încă nu au fost facute suficiente progrese în ceea ce privește soluționarea băncilor cu subsidiare în special în afara granițelor care se află în situație de faliment.

Revin totodata din umbră multe activități de criminalitate economică care se îndreaptă către sectorul bancar. Pe lângă aceasta, inovarea financiară continuă – inclusiv din tranzacționarea de înaltă frecvență și fintech – se adaugă provocărilor privind stabilitatea financiară. În plus, și probabil cel mai îngrijorător dintre toți, factorii de decizie se confruntă cu o presiune substanțială din partea industriei pentru a renunța la reglementările post-criză,” concluzioneaza autorul.

Articolul original poate fi consultat aici.


 

[ajax_load_more]