În alte părți, industria de energie verde face un pas înapoi în 2020 din cauza publicității exagerate și a unui randament scăzut al investițiilor. Și totuși, politica pe termen lung se concentrează pe vehicule electrice și dispozitive de control al poluării, iar această continuă să se dezvolte pe măsură ce angajamentele legate de politicile de mediu se adâncesc peste tot în lumea dezvoltată. Rusia are beneficii de pe două fronturi: primul în calitate de cel mai mare furnizor de paladiu din lume, material folosit în vehicule pentru îmbunătățirea calității aerului și una dintre cele mai performante mărfuri în 2019. O creștere și mai mare are loc în 2020 când Democrații ajung la Casa Albă după o victorie răsunătoare și, alături de India, înăspresc standardele pentru emisii. 

În al doilea rând, Rusia beneficiază de pe urma scăderii folosirii cobaltului și a tendinței tot mai mari de a folosi nichelul pe piața bateriilor EV. În 2020, cerea pentru nichel explodează. Guvernele economiilor avansate subvenționează vânzările tot mai mari de vehicule electrice, iar producătorii auto majori din Germania încep să lucreze la capacitate maximă, încercând să asigure stocuri de baterii pe termen lung. Și, în timp ce Indonezia a decis să reducă exportul de minereu de nichel începând din ianuarie 2020 pentru a favoriza topitoriile locale, MMC Norilsk Nickel din Rusia se bucură de situația favorabilă determinată de cererea mai mare și de prețurile ridicate și, la fel ca Rosneft, are parte de o creștere de 50% pe prețuș acțiunii.

2. Instalarea bruscă a stagflației recompensează valoarea în defavoarea creșterii 

ETF-ul iShares MSCCI World Value Factor lasă FANGS cu mult în urmă, depășindu-le cu 25%. Lumea a parcurs acum cercul complet de la finalul sistemului Bretton Woods, atunci când efectiv a trecut de la un USD bazat pe aur la un sistem Fiat pur pentru USD, cu trilioane de dolari creați din împrumut – nu doar în SUA, ci în toată lumea.

Fiecare ciclu de creditare a solicitat dobânzi tot mai mici și doze tot mai mari de stimulente pentru a preveni o criză totală în sistemul financiar american și global. Ratele aflându-se la pragul inferior efectiv și SUA având deficite enorme și în continuă creștere, recesiunea americană următoare va impune Fed să-și supradimensioneze bilanțul mai mult decât își poate imagina pentru a finanța noile cheltuieli masive ale lui Trump de a sprijini infrastructura în speranța recuperării șanselor electorale.

Dar se întâmplă ceva ciudat: salariile și prețurile cresc brusc pe măsură ce stimulentele își fac loc în economie, în mod ironic datorită sub-capacității în ceea ce privește resursele și mâna de lucru calificată din cauza lipsei de investiții anterioare.

La rândul lor, creșterea inflației și a randamentelor cresc costul capitalului ceea ce elimină de pe piață companiile „zombie” pe măsură ce debitorii mai slabi caută fonduri. La nivel global, USD suferă de o devalorizare intensă căci piața recunoaște că Fed doar își va accelera extinderea bilanțului în timp ce va menține dobânda de referință punitiv de scăzută.

3. BCE se dă bătută și crește dobânzile 

Băncile europene sunt pe cale să-și revină, căci indicele bancar EuroStoxx crește cu 30% în 2020. În ciuda introducerii recente a sistemului dualist, care a ajutat la diminuarea consecințelor negative ale dobânzilor negative, băncile încă se confruntă cu o criză majoră.

Acestea înfruntă un mediu economic și financiar dificil: marcat de dobânzi structurale ultra-scăzute, o creștere a reglementării cu Basel IV — ceea ce va reduce și mai mult rentabilitatea capitalului propriu al băncilor – și competiția din partea companiilor fintech în piețe nișă. După o schimbare a situației fără precedent, la începutul lunii ianuarie 2020, noul președinte al BCE, Christine Lagarde — care anterior sprijinise dobânzile negative – execută o schimbare a poziției și declară că politica monetară și-a supra-depășit limitele.

Ea indică faptul că menținerea dobânzilor negative la depozite pentru o perioadă mai lungă ar putea să dăuneze grav bunei funcționări a sectorului bancar european. Pentru a obliga guvernele din zona euro, și mai ales Germania, să intervină și să folosească politica fiscală pentru a stimula economia, BCE își inversează politica monetară și crește dobânzile pe 23 ianuarie 2020. Această primă creștere este urmată de o alta la scurtă vreme, ceea ce duce dobânda de referință la zero și chiar puțin spre pozitiv înainte de finalul anului. 

• În domeniul energiei, verdele nu este noul negru 

Raportul ETF-ul VDE pentru energie din combustibili fosili față de ICLN, un ETF de energie regenerabilă, sare de la 7 la 12. Industria de petrol și gaze a țâșnit din criza financiară după 2009, având rentabilitate de aproape 131% din 2008 până la vârful din iunie 2014 căci China a scos economia mondială din recesiunea istorică determinată de credite.

De atunci, industria a fost afectată negativ de două forțe puternice. Prima a fost apariția gazelor de șist în SUA și progresele rapide în globalizarea lanțurilor de aprovizionare pentru gaze naturale prin intermediul LNG. Apoi a venit revoluția petrolului de șist american, prin care SUA au devenit cel mai mare producător din lume de petrol și lichide petroliere.

A doua forță a fost capitalul politic și popular tot mai mare din spatele luptei împotriva schimbărilor climatice, ceea ce a determinat o creștere masivă a cererii pentru energie regenerabilă. Forțele combinate ale prețurilor mai mici și investitorii care au evitat sectorul energetic negru a dus la o reducere de 23% a evaluării capitalului propriu al companiilor de energie tradițională față de companiile ce produc energie curată.

În 2020, lucrurile se schimbă în ceea ce privește perspectiva de investiții deoarece OPEC prelungește reducerile de producție, instalațiile americane neprofitabile de petrol de șist încetinesc creșterea producției, iar cererea din Asia crește din nou. Și nu doar că industria de petrol și gaze va fi câștigătorul surpriză în 2020 – industria de energie curată va avea parte, în același timp, de o trezire la realitate.

5. Africa de Sud electrocutată de datoria ESKOM

USDZAR crește de la 15 la 20 pe măsură ce lumea taie liniile de creditare pentru Africa de Sud. Vestea foarte proastă este anunțul  guvernului sud-african de la finalul acestui an conform căruia, pentru a continua intervenția pentru salvarea companiei problematice de utilități ESKOM și pentru a ține lumina aprinsă în țară, bugetul pe anul viitor este proiectat să se umfle la cel mai ridicat nivel din ultimii peste zece ani la 6,5% din PIB, o deteriorare abruptă după ce guvernul a reușit să stabilizeze finanțele la un -4% aproape constant din PIB în ultimii câțiva ani.

Și mai rău, Banca Mondială estimează că datoria sa externă este mai mult decât dublă în acea perioadă la peste 50% din PIB. Fiascoul ESKOM poate fi picătura care a umplut paharul în ceea ce privește dorința creditorilor de a continua să finanțeze o țară care nu și-a pus ordine în finanțe sau autorități timp de zeci de ani. Alte piețe emergente insolvabile vor fi și ele atrase în vârtej în 2020, cu cea mai diferențiată performanță din economiile piețelor emergente în ani de zile. Țara oscilează către deficit.

6. Președintele american Trump anunță impozitul „America First” (America pe primul loc) pentru a reduce deficitul comercial 

Un impozit pe toate veniturile de proveniență străină precipită circuitele de alimentare și crește inflația. Obligațiunile de trezorerie americane pe 10 ani protejate împotriva inflației ajung la randament 6% în 2020 datorită unui val de interes din partea investitorilor pe măsură ce CPI crește.

Anul 2020 începe cu o stabilitate rezonabilă pe frontul politicii comerciale după ce administrația Trump și China reușesc să ajungă la o destindere temporară a tarifelor, a politicii valutare și a achizițiilor bunurilor agricole. Dar la începutul lui 2020, economia SUA se luptă să respire, iar deficitele comerciale americane cu China nu reușesc să se îmbunătățească material, în timp ce achizițiile chineze de produse agricole nu pot, în mod realist, să crească mai mult.

Văzând sondaje ce arată o înfrângere răsunătoare în alegerile prezidențiale americane din 2020, Trump devine rapid agitat, iar administrația sa trâmbițează o nouă abordare într-un ultim efort de a reacapara discursul protecționist: impozitul „America First”.

În condițiile acestui impozit, programul impozitului corporativ american este reconstruit complet pentru a favoriza producția americană sub principiile declamate ale „comerțului corect și liber”. Planul anulează toate tarifele anterioare și, în schimb, impune un TVA fix de 25% asupra tuturor veniturilor brute de pe piața americană care sunt provenite din producții străine. Acest lucru generează proteste dure din partea partenerilor comerciale care spun că, de fapt, nu sunt decât vechile tarife în haine noi, dar administrația contra-argumentează că companiile străine sunt binevenite să-și mute producția în SUA pentru a evita impozitul.

7. Suedia o ia razna 

O schimbare masivă și pragmatică de atitudine ia cu asalt Suedia pe măsură ce țara încearcă să-și integreze mai bine imigranții și își suprasolicită serviciile sociale, determinând introducerea unor enorme stimulente fiscale și redresarea abruptă a SEK.

După cum se întâmplă deseori în elaborarea politicilor în Suedia, la fel cum au dus impozitarea progresivă prea departe, ceea ce a dus la colapsul economiei la începutul anilor 90, acum au dus corectitudinea politică legată de imigrație atât de departe încât au devenit incorecți din punct de vedere politic. Ignoră grupul mare de suedezi care chestionează acea politică, scoțându-i din dezbatere.

O democrație parlamentară ar trebui să permită tuturor grupurilor de o dimensiune rezonabilă să aibă ceva de spus în cadrul dezbaterii, dar principalele partide tradiționale din Suedia au luat decizia colectivă neobișnuită de a ignora vocea anti-imigrație care a ajuns să reprezinte peste 25% din votanții suedezi. Justificația și intențiile erau bune: deschidere și egalitate pentru toți și menținerea modelului economic deschis al Suediei.

Dar orice lucru dus prea departe poate deveni copleșitor și, pentru a supraviețui, toate modelele trebuie să se poată schimba atunci când faptele se schimbă. Celelalte țări nordice vorbesc acum despre „condițiile suedeze” ca despre o amenințare, nu ca model de cele mai bune practici. Suedia este acum în recesiune și, dat fiind statutul său de mică economie deschisă, este foarte sensibilă la încetinirea globală. Acest sentiment al crizei, sociale și economice, va crea condițiile pentru schimbare.

8. Democrații au parte de o victorie decisivă și curată la alegerile din 2020 din SUA, victorie determinată de femei și de cei din generația Millennial

Alegerile din SUA din 2020 îi pun pe Democrați în poziția de a controla atât președinția, cât și cele două Camere ale Congresului. Acțiunile companiilor mari de servicii medicale și farmaceutice se prăbușesc cu 50%. Trecând în 2020, sondajele nu arată bine pentru Trump, și nici electoratul.

Votantul marginal al lui Trump în 2016 și 2020 este bătrân și alb, o categorie de vârstă ce dispare în termeni relativi, căci cea mai mare generație din SUA acum este generația Millennial, în maturizare, a celor în vârstă de 20-40 de ani, o cohortă mult mai liberală.

Millennialii și chiar și cei mai în vârstă din generația Z din SUA au devenit extrem de motivați de nedreptățile și inegalitatea cauzate de pomparea în piețe a activelor băncilor centrale și de temerile legate de schimbările climatice, unde președintele Trump este întruchiparea desăvârșită a rebeliunii în calitate de persoană ce neagă schimbările climatice.

Votul pentru stânga este determinat cu precădere pe baza antipatiei pentru Trump – femeile din mediile suburbane și cei din generația Millennial venind la vot pentru a-și exprima repulsia față de Trump. Democrații câștigă votul popular cu peste 20 de milioane, își extind controlul asupra Camerei Reprezentanților și chiar iau la mustață Senatul. Asigurările medicale pentru toată lumea și negocierile pentru stabilirea prețului medicamentelor aduc reduceri masive în rentabilitatea industriei.

9. Ungaria pleacă din UE

Ungaria a avut parte de un succes economic impresionant din 2004 încoace, de când a intrat în UE. Dar căsătoria de 15 ani pare să aibă probleme acum, după ce UE a inițiat o procedură a Articolului 7 împotriva țării din cauza faptului că Ungaria – sau, de fapt, primul ministru Orbán — impune restricții și mai mari asupra presei libere, a judecătorilor, a mediului academic, minorităților și grupurilor care luptă pentru sprijinirea drepturilor.

Conducerea Ungariei ripostează că țara doar se protejează: în principal își protejează cultura de imigrația în masă. Este un status quo nesustenabil, iar cele două părți vor avea dificultate în a se reconcilia în 2020 în timp ce procedura Articolului 7 avansează încet prin sistemul UE.

Primul ministru Orbán chiar vorbește deschis despre cum Ungaria este „frate de sânge” cu renegata Turcie, spre deosebire de o parte a restului Europei, o mare schimbare a retoricii, o schimbare de ton ce coincide cu transferurile UE ce vor dispărea în decursul următorilor doi ani. Moneda Ungariei, forintul (HUF), este în dezavantaj și atinge nivelul mult mai scăzut de 375 în termenii EURHUF pe măsură ce piețele se tem de lipsă de angajament sau de inversarea fluxurilor de capital deoarece companiile UE și-au reconsiderat investițiile în Ungaria.

10. Asia lansează o nouă valută de rezervă pentru a se distanța de dependența de dolarul american 

O valută de rezervă digitală asiatică, susținută de Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, duce la scăderea cu 20% a indicelui dolarului SUA și la prăbușirea cu 30% a dolarului SUA față de aur. Pentru a înfrunta o rivalitate comercială tot mai profundă și vulnerabilitățile ce decurg din amenințările SUA de a folosi dolarul american ca o armă și pentru a-și controla finanțele globale, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură creează un nou activ de rezervă numit Asian Drawing Right, sau ADR, unde 1 ADR este echivalent cu 2 dolari SUA, ceea ce face ca ADR să devină cea mai mare unitate valutară a lumii.

Mișcarea are, în mod clar, scopul de a de-dolariza comerțul local. Economiile locale sunt de acord multilateral să înceapă realizarea tuturor tranzacțiilor din regiune doar în ADR, iar exportatorii principali de petrol precum Rusia și țările OPEC se alătură bucuroase datorită faptului că depind din ce în ce mai mult de piața asiatică.

Redenominarea unei părți semnificative a comerțului global și renunțarea la dolarul american face ca SUA să aibă și mai puține influxuri de capital necesare pentru a-și finanța deficitele duble. USD scade cu 20% față de ADR în câteva luni și cu 30% față de aur, ducând poziția spot la aur mult peste 2000 USD per uncie în 2020.

Comentând Previziunile Scandaloase de anul acesta, economistul-șef al Saxo Bank, Steen Jakobsen, a spus:  

“Previziunile controversate de anul acesta au toate aceeași temă a factorului perturbator pentru că actuala noastră paradigmă se află, pur și simplu, la capăt de drum. Nu pentru că ne dorim noi să ia sfârșit, ci pur și simplu pentru că prelungirea tendinței din ultimul deceniu în viitor ar însemna o societate aflată în război cu sine, piețele ar fi înlocuite de guverne, monopolul ar fi singurul model de business și dezbaterea publică ar fi absolut subiectivă și foarte fragmentată și polarizată. 

“Este un mediu în care randamentele negative sunt folosite pentru a discrimina împotriva accesului la credite pentru gospodăriile cu venituri mici, seniori și studenți în timp ce cerințele de reglementare în materie de capital fac ca condițiile de creditare să fie prea ridicate pentru ca grupul respectiv să poată obține credite. În schimb, închiriază cu dublul prețului de proprietate – un impozit pe sărăcie, dacă ar fi existat, și un factor determinant al inegalității.

La rândul său, acest lucru riscă să lase o întreagă generație fără economiile necesare pentru achiziționarea unei locuințe, în mod obișnuit singurul activ major pe care multe gospodării cu venituri medii și mici îl vor obține vreodată. Astfel, negăm chiar acel mecanism economic care a „îmbogățit” generațiile anterioare și riscăm să generăm un deficit de avere generațional permanent. 

“Vedem 2020 ca fiind anul în care aproape la fiecare mișcare tema predominantă va fi perturbarea status quo-ului. Anul ar putea reprezenta o înclinare a balanței către opusuri în politică, politici monetare și fiscale și, mai ales, pentru mediu.

În politică, acest lucru ar însemna căderea bruscă a populismului, înlocuit cu angajamente pentru „vindecare” în loc de divizare. În elaborarea politicilor, ar putea însemna că băncile centrale se dau la o parte și poate chiar normalizează ușor dobânzile, în timp ce guvernele intervin în spațiul nou creat cu politici legate de cheltuieli în domeniul infrastructurii și climatului.”

Analiză efectuată de Saxo Bank (text & foto)