BET
11730.66
1.74%
BET-TR
22817.4
1.74%
BET-FI
49855.59
0.99%
BETPlus
1751.63
1.67%
BET-NG
877.69
1.44%
BET-XT
1027.2
1.63%
BET-XT-TR
1985.37
1.63%
BET-BK
2189.66
1.13%
ROTX
26356.39
1.83%


Radu Puiu, XTB: Cum se reflectă pe burse tensiunile geopolitice dintre SUA și China în privința Taiwanului?

Autor: Financial Market
Timp de citit: 6 minute

Anunțul privind o posibilă vizită a Președintei Camerei Reprezentanților a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan a agitat spiritele în ultimele zile și a reprezentat unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale săptămânii.

În plus, greutatea acestui eveniment a determinat chiar și mișcări pe bursele din Asia de Est.

De ce o vizită, care, la prima vedere, este un eveniment diplomatic obișnuit a creat atâta agitație?

Pentru a răspunde acestei întrebări trebuie să facem un scurt rezumat al relațiilor istorice dintre Taiwan, China și SUA.

Controversa cu privire la rapoartele privind potențiala vizită a lui Pelosi provine din politica „One China”, poziția diplomatică în baza căreia SUA recunoaște China și dezideratul Beijingului, conform căruia Taiwan face parte din China. Această politică a guvernat relațiile dintre SUA și Taiwan în ultimii peste 40 de ani.

În 1979, SUA a abandonat politica anterioară de recunoaștere a guvernului Taiwanului ca fiind cel al întregii Chinei, transferând în schimb recunoașterea către guvernul de pe continent.

Ca parte a acestei schimbări, SUA a întrerupt relațiile diplomatice formale cu Taiwan, ambasada SUA din Taiwan fiind înlocuită de o entitate neguvernamentală numită Institutul American din Taiwan, dar care era o ambasadă de facto.

În 1997, a avut loc o vizită în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanților din acel moment, Newt Gingrich. La fel ca vizita lui Pelosi, cea a lui Gingrich a enervat Beijingul.

Dar, atunci, a fost mai ușor pentru Casa Albă să se distanțeze de Gingrich. Acesta era un politician republican care vizita Taiwanul din propria lui voință și, în mod clar, nu în numele președintelui democrat de atunci, Bill Clinton.

În cazul de față, scenariul este diferit deoarece Nancy Pelosi este membră a aceluiași partid ca și președintele Joe Biden, iar China poate presupune că are „binecuvântarea” lui Biden, în ciuda comentariilor sale contrare.

Întrebat pe 20 iulie despre părerile sale despre potențiala călătorie a lui Pelosi, Biden a răspuns că „armata crede că nu este o idee bună în acest moment”.

Marți, Pelosi a vizitat Malaezia, după ce luni și-a început turneul în Asia, în Singapore. Biroul ei a spus că va merge și în Coreea de Sud și Japonia, dar nu a menționat o vizită în Taiwan, fapt ce a indicat intenția de a oferi cât mai puține detalii privind itinerariul în statul asiatic.

O vizită a lui Pelosi, care este a doua persoană în linia de succesiune la președinția SUA și un critic de lungă durată al Chinei, ar avea loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Washington și Beijing.

O vizită a unei persoane la fel de importantă precum Pelosi ar putea să fie văzută de Beijing ca o expresie subtilă a susținerii americane pentru independența Taiwanului.

Acest lucru este valabil mai ales după ce Biden însuși a spus, în trei ocazii separate, că SUA ar veni în apărarea Taiwanului în cazul în care China ar invada insula.

Acele declarații au subminat decenii de asigurări de la Washington că SUA va menține o politică de ambiguitate strategică cu privire la cine controlează Taiwanul.

Drept răspuns, China a făcut mai multe mișcări de trupe în apropierea insulei. Pe lângă avioanele chineze care au zburat aproape de linia mediană a strâmtorii Taiwan, care separă insula de China continentală, mai multe nave de război chineze au navigat în apropierea liniei de separare neoficiale în timpul zilei de luni.

În orașul Xiamen, din sud-estul Chinei, care se află vizavi de Taiwan și găzduiește o mare prezență militară, locuitorii au raportat marți observarea unor vehicule blindate în mișcare.

China consideră că vizitele oficialilor americani în Taiwan, o insulă autonomă susținută de Beijing, trimite un semnal încurajator către tabăra pro independență din insulă.

Washingtonul nu are legături diplomatice oficiale cu Taiwanul, dar este obligat prin legea americană să ofere insulei mijloace de apărare.

Problema Taiwanului rămâne printre cele mai controversate în relațiile dintre SUA și China.

Biden și omologul său chinez, Xi Jinping, au discutat pe larg acest lucru în timpul unui apel telefonic de săptămâna trecută, care a durat mai mult de două ore.

Președintele chinez Xi Jinping l-a avertizat pe președintele american Joe Biden că Washingtonul ar trebui să respecte principiul „One China” și „cei care se joacă cu focul vor pieri din cauza lui”.

Președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, a părăsit Taiwanul miercuri în jurul orei 13:00, ora României, marcând sfârșitul unei scurte, dar controversate opriri în insula pe care China o pretinde drept propriul teritoriu.

În timp ce era acolo, democrata s-a întâlnit cu președintele taiwanez Tsai Ing-wen și și-a exprimat sprijinul pentru insula democratică.

Delegația noastră a venit aici pentru a trimite un mesaj fără echivoc: America este alături de Taiwan”, a spus Pelosi.

După ce Pelosi a fost avertizată în mod repetat să nu viziteze Taiwanul, Beijingul a răspuns interzicând diverse importuri de bunuri taiwaneze în China, inclusiv biscuiți, grepfrut și macrou congelat.

Ministerul de Comerț al Chinei a întrerupt exporturile de nisip natural către Taiwan, iar armata țării a început, de asemenea, să efectueze exerciții în aer și pe mare în jurul Taiwanului.

Instituția Vamală din China a susținut că suspendarea importurilor de citrice a fost rezultatul „controlului dăunătorilor” și „reziduurilor excesive de pesticide” și a citat „prevenirea răspândirii pandemiei” ca motiv pentru suspendarea importurilor de fructe de mare.

Cu toate acestea, interdicțiile sale anterioare asupra unor produse taiwaneze au coincis adesea cu perioadele de escaladare a tensiunilor.

CITESTE SI:  Au apus vremurile de glorie ale lui Elon Musk­. Preluarea Twitter, un nou pericol pentru actiunile Tesla

China a folosit adesea impunerea unor restricții comerciale asupra unor aliați ai SUA drept modalitate de a „pedepsi” cea mai mare economie a lumii.

Într-o întâlnire la Taipei, Tsai i-a mulțumit lui Pelosi pentru sprijinul acordat valorilor democratice și a spus că s-a angajat să colaboreze cu SUA în ceea ce privește asigurarea securității în strâmtoarea Taiwan și în regiunea Indo-Pacifică.

China a avertizat în ultimele săptămâni că Pelosi nu ar trebui să viziteze insula, pe care Beijingul o consideră parte a teritoriului său.

Reacțiile față de această vizită au fost în mare parte negative, acuzând inițiativa americană. Fostul ambasador al SUA în China, Max Baucus, a spus într-un interviu separat că vizita lui Pelosi în Taiwan a fost o greșeală. Acesta a afirmat că evenimentul crește tensiunile dintre China și SUA într-un mod inutil.

Pe de altă parte, Eurasia Group se așteaptă ca reacția Beijingului să fie „fără precedent, dar nu nesăbuită”. Cu toate acestea, exercițiile Armatei Chineze sunt semnale clare de dorință de a transmite un mesaj.

În prezent, nu este o criză și șansa unui conflict armat rămâne foarte scăzută, conform Eurasia Group.

Armata Chineză nu a interferat cu zborul lui Pelosi către Taiwan, dar exercițiile sale planificate sunt menite „să descurajeze” SUA și reprezintă un „avertisment serios” pentru Taiwan.

Între timp, erodarea democrației din Hong Kong a subminat angajamentul Chinei față de ideea „o națiune, două sisteme”.

Principiul, care a permis Hong Kong-ului să-și mențină sistemele economice, politice și sociale în timp ce revenea în administrația Chinei după sfârșitul stăpânirii britanice, a fost citat ca model de reunificare cu Taiwanul.

Partidul Comunist Chinez intenționează, de asemenea, să organizeze cel de-al 20-lea congres în următoarele luni, ceea ce face ca momentul să fie sensibil pentru o vizită în Taiwan a unei personalități politice americane de mare profil, precum Pelosi.

Xi Jinping este așteptat să caute obținerea unui al treilea mandat la viitorul congres al Partidului Comunist Chinez.

Se previzionează că oficialii chinezi de partid vor începe să pună bazele acestei conferințe în săptămânile următoare, punând presiune asupra conducerii de la Beijing pentru a da dovadă de putere.

Sondajele recente din Taiwan sugerează că majoritatea covârșitoare a taiwanezilor sprijină menținerea status quo-ului, o poziție împărtășită de președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, care a spus: „Nu avem nevoie să ne declarăm un stat independent. Suntem deja o țară independentă.”

Acest fapt ne arată că sistemul actual este preferat de majoritatea populației pentru că oferă stabilitate, „mulțumind” ambele tabere, SUA și China, dar asigurând și un grad de independență.

Chiar dacă evenimentul este deja de domeniul trecutului, vizita a adus din nou în centrul atenției rolul critic al insulei în lanțul global de aprovizionare cu cipuri, aici aflându-se cel mai mare producător de cipuri din lume, Taiwan Semiconductor Manufacturing sau TSMC.

Vizita controversată a făcut ca Pelosi să se întâlnească cu președintele TSMC, Mark Liu, într-un semn al importanței critice a semiconductorilor pentru securitatea națională a SUA și al rolului esențial pe care compania îl joacă în fabricarea celor mai avansate cipuri.

Din punct de vedere istoric, piețele tind să treacă destul de repede „peste” evenimente de acest tip și se poate vedea că, astăzi, piețele au început deja să revină destul de puternic.

Acțiunile din Asia Pacific au reușit să avanseze joi, după avansul de pe Wall Street și pe măsură ce investitorii au „depășit” tensiunile legate de vizita controversată a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan.

Evolutie incdici globali. Sursa CNN Money

Indicele Hang Seng din Hong Kong a crescut cu mai mult de 2% astăzi, în timp ce varianta tehnologică a indicelui, Hang Seng Tech a crescut cu 2,82%,

Piețele din China continentală au scăzut pentru două sesiuni consecutive, dar au crescut ușor joi. Shanghai Composite s-a apreciat cu 0,8%.

Totuși, nu trebuie să trecem cu vederea cu totul acest eveniment, deoarece, pentru China, pare să fi reprezentat „o jignire sau poate chiar o sfidare” destul de mare. Acest lucru ni-l arată decizia sa de a lansa astăzi o serie de exerciții militare în șase zone din jurul Taiwanului, la o zi după vizita oficialului american.

La scurt timp după începerea programată la 07:00 ora României, postul de stat CCTV din China a declarat că exercițiile au început și se vor încheia duminică la 07:00, ora României. Acestea ar include trageri reale asupra apelor și în spațiul aerian din jurul Taiwanului.

Oficialii din Taiwan au spus că exercițiile încalcă regulile Națiunilor Unite, invadează spațiul teritorial al Taiwanului și reprezintă o provocare directă pentru navigația aeriană și maritimă liberă.

În plus, purtătorul de cuvânt al cabinetului din Taiwan a spus că site-urile Ministerului Apărării, Ministerului de Externe și Biroului prezidențial au fost ținta unor atacuri cibernetice.

Nu cred că Beijingul vrea ca și criza economică să scape de sub control. Ei vor să trimită un mesaj puternic, dar, de obicei, nu iau decizii necalculate.

O mare parte din aceste mesaje intenționează să creeze agitație, teamă și să sugereze că orice efort de a face mișcări către Taiwan, care nu sunt pe placul Chinei, vor aduce costuri și riscuri substanțiale.