Mulți investitori consideră că cele mai recente evoluții ale pieței legate de pandemia de COVID-19 reprezintă o încetinire temporară a unei piețe de creștere de peste 10 ani, similară cu cele observate anterior în 2011 și 2016.
Am mai trecut prin asta, în special în perioada pieței seculare de creștere din anii ’50 și începutul anilor ’60. În cea mai mare parte a acelei perioade, Rezerva Federală a urmat o politică monetară de tipul „înot împotriva curentului”, care a dus în cele din urmă la Marea Inflație.
Politica monetară prea relaxată a avut un efect dramatic asupra economiei și a nivelului inflației. Factorii de decizie din cadrul Fed au judecat greșit până la ce cote ar putea funcționa economia fără a crește presiunile de inflație și, atunci când IPC a început să crească, reacția monetară a fost prea lentă. Prețurile petrolului și alimentelor nu au făcut decât să agraveze problema.
În 2020, economia globală se confruntă cu o provocare mult mai dificilă care poate duce la consecințe similare, dacă nu este controlată: stagflația.
În epoca coronavirusului, starea de urgență și dublul șoc asupra ofertei și asupra cererii riscă să diminueze brusc creșterea, crescând astfel riscul de recesiune. Guvernele sunt gata să facă „orice este nevoie” pentru a atenua criza. Trecem de la „salvarea băncilor” din 2008 la „salvarea IMM-urilor și a orice altceva” în 2020.
Stimulentele fiscale imense care urmează vor crește, probabil, presiunile inflaționiste în lunile următoare. Contrar părerii majoritare, ne îndoim că coronavirusul reprezintă un șoc temporar pe piață. Credem că COVID-19, împreună cu un alt factor subestimat, cel demografic, vor precipita sfârșitul pieței seculare de creștere.
În opinia noastră, demografia este indicatorul final al modului în care economia și piața vor evolua cu decenii în avans. În 2011, o lucrare de cercetare publicată de Rezerva Federală din San Francisco, intitulată „Boomer Retirement: Headwinds for US equity” („Pensionarea generației baby boomer: dificultăți pentru acțiunile americane”) a evidențiat legătura puternică dintre performanța pieței bursiere și distribuția pe vârstă a populației americane. Folosind date din 1954 până în 2019, s-a constatat că populația boomer a fost motivul pentru aproximativ 61% din variația raportului P/E pe perioada eșantionului.
În perioada postbelică, o creșterea fenomenală a populației a generat niveluri record ale veniturilor, bogăție, consum mai mare și activitate economică ridicată. În același timp, inovațiile de ultimă generație au sporit productivitatea și au creat noi grupuri industriale. Combinația dintre populația în plină expansiune și inovațiile industriale au fost factori cheie ce au determinat piața în creștere.
Acum, populația în plină expansiune este piesa care lipsește care poate pune capăt definitiv pieței seculare în creștere. Generația baby boomer – care reprezintă mai mult de 76 de milioane de oameni doar în SUA – iese din câmpul muncii și își retrage fondurile de pensionare. Aceasta poate reduce structural evaluările de capitaluri proprii în următorii ani.
Nu există suficient de mulți cumpărători înaintea lor pentru a compensa atunci când, în cele din urmă, aceștia vor vinde. Populația mai tânără, care este în scădere, este pentru prima dată declarată în mod oficial mai puțin optimistă decât generația mai în vârstă. Acest lucru va avea un impact direct asupra comportamentului banilor și va favoriza economisirea, mai degrabă decât investițiile, în ciuda ratelor dobânzii scăzute.
Chiar dacă vor să investească pe piața bursieră, cei din generația Millennials nu o pot face. Consumatorul de rând nu s-a redresat cu adevărat după ultima recesiune, iar inegalitatea este în creștere, cel puțin în SUA, ceea ce nu prezintă perspective strălucite asupra cheltuielilor în viitor.
Putem observa deja aceeași situație exactă pe piața imobiliară din SUA. Baby boomers vor să scape de imensele proprietăți rurale, dar cei din generația Millennials nu își pot permite să le cumpere. Demografia va perturba nu numai piața bursieră, ci chiar sectorul financiar în ansamblu.
Pensionarea baby boomers se va întâmpla în cel mai prost moment de pe piața bursieră, când alți factori structurali afectează deja perspectivele macroeconomice. Politica monetară relaxată, de exemplu, a crescut drastic raporturile datorie-PIB – care sunt acum la niveluri nesustenabile – și a deviat capitalul de la investițiile productive. Suma datoriilor din sistem, în special în sectorul privat, scade productivitatea și economia în general.
Sistemul care prevalează, centrat pe băncile centrale care furnizează lichidități necondiționate, este ineficient și nu a reușit să încurajeze apariția inovațiilor decisive revoluționare. Ajungem la limitele acestui sistem, cu marje de randamente ridicate care ating niveluri de criză generate de pandemia de COVID-19.
Analiză efectuată de Christopher Dembik, Director analiză macro in cadrul Saxo Bank
Foto credit: Dreamstime
