Saxo Bank, banca de investiții daneză specializată în tranzacționare și investiții online, a publicat Raportul trimestrial T4 2022 pentru piețele globale, inclusiv idei de tranzacționare care acoperă acțiuni, valută, valute, mărfuri și obligațiuni, precum și o serie de teme macro-centrale care afectează investitorii și piețele.

„Vine iarna din nou pentru piețele globale. Ne apropiem cu pași repezi de un prag limită pentru economia globală – unul la care vom ajunge din cauza „punctului de vârf” al factorilor de decizie în următorul trimestru, sau cam așa ceva.

La Saxo, am susținut încă de la începutul lui 2020 că inflația va fi adânc înrădăcinată și persistentă. Acest punct de vedere este încă valabil, dar trei factori vor duce la pragul limită inflaționist.

Întrebarea cu care se confruntă cu adevărat investitorul este următoarea: dacă suntem pregătiți să ajungem la un nivel de vârf în T4, ce urmează?”

„Băncile centrale realizează că este mai bine pentru ele să greșească din cauza excesului de agresivitate, decât să continue să ofere povești că inflația este tranzitorie și va rămâne sub control”, spune Steen Jakobsen, Chief Investment Officer la Saxo Bank.

„În al doilea rând, dolarul american este incredibil de puternic și reduce lichiditatea globală prin creșterea prețurilor de import ale mărfurilor și bunurilor, reducând creșterea reală și, în al treilea rând, Fed va atinge în sfârșit dobânda finală a programului său de scădere cantitativă, care va reduce bilanțul său umflat cu până la 95 de miliarde de dolari pe lună.

Acești trei factori care ne stau împotrivă înseamnă că în T4 ar trebui să vedem o creștere a volatilității la minimum și, potențial, vânturi contra puternice pentru piețele de obligațiuni și acțiuni.”

„Ce urmeaza? Răspunsul este, probabil, că piața începe să stabilească prețul anticipării recesiunii, mai degrabă decât să ajusteze doar multiplii de evaluare din cauza randamentelor mai mari. Acest punct de cotitură pentru stabilirea prețurilor unei recesiuni viitoare ar putea veni în decembrie, când prețurile energiei vor atinge vârful, împreună cu trio-ul de mai sus.”

„Se estimează că ponderea totală a energiei în economia globală a crescut de la 6,5% la mai mult de 13%. Aceasta înseamnă o pierdere netă de 6,5% din PIB.

Pierderea trebuie plătită printr-o creștere a productivității sau prin dobânzi reale mai mici, iar dobânzile reale mai scăzute vor trebui menținute pentru a evita confiscarea economiilor noastre saturate de datorii.

Adică, există într-adevăr două moduri în care acest lucru se poate întâmpla: o inflație mai mare persistă cu mult peste rata de politică monetară, sau randamentele scad chiar mai repede decât inflația. Care va fi? Aceasta va fi întrebarea critică.”

Partea bună: crizele stimulează inovația
Această criză energetică va accelera transformarea ecologică în Europa și va crea o potențială renaștere pentru Africa, dar, cel mai important, va grăbi deglobalizarea, pe măsură ce economia mondială se va împărți în două, India fiind cel mai mare semn de întrebare.

Pentru piața globală de acțiuni, mai este ceva de parcurs în această iarnă înainte de a ajunge la fund, dar cele mai strălucitoare zile sunt încă în fața noastră.

Peter Garnry, Head of Equity Strategy la Saxo, a declarat: „În previziunile T1, am scris că sectorul energetic global a avut cele mai bune așteptări de rentabilitate, cu randamente estimate la 10% pe an.

Datorită creșterii prețurilor la companiile energetice, această rentabilitate anuală așteptată a scăzut acum la 9 la sută, dar încă face industria de petrol și gaze atractivă.

Criza energetică globală a acaparat titlurile de valoare, dar adevărata iarnă care urmează este curentul de deglobalizare care s-a intensificat. Există o imagine că lumea se împarte în două sisteme de valori.

Globalizarea a fost cel mai mare motor din spatele inflației scăzute în ultimii 30 de ani și un instrument pentru piețele emergente și piețele lor de acțiuni.

Globalizarea inversă va provoca tulburări pentru țările cu excedent comercial, va pune presiune în creștere asupra inflației și va amenința USD ca monedă de rezervă.

Criza energetică va face Europa lider mondial în tehnologia energetică, dar, între timp, efortul continentului de a deveni independent de resursele rusești înseamnă că Africa trebuie să umple golul, punând Europa în concurență directă pe termen lung cu China.

În mijlocul tuturor acestor lucruri se află India: poate țara cea mai populată din lume să ajungă într-o poziție cu adevărat neutră sau va fi forțată să facă alegeri dificile?

Creșterea estimată cu 6,5 puncte procentuale a costurilor cu energia primară este o taxă pe creșterea economică, adică mai puțin venit disponibil și mai puțin profit operațional.

Acțiunile discreționare de consum au reacționat la această presiune prin performanțe slabe față de piața globală de acțiuni. Cea mai vulnerabilă parte a sectorului este sectorul discreționar al consumatorilor din Europa, dominat de producătorii de mașini de lux francezi și germani.

Țări precum Germania, China și Coreea de Sud sunt cele mai vulnerabile la o încetinire semnificativă a consumului, iar piețele lor de acțiuni au reflectat aceste provocări în acest an.

Teza noastră principală a fost că piața globală de acțiuni se confruntă cu o potențială scădere maximă de 33% înainte ca acțiunile să atingă pragul critic, dar fiți siguri că primăvara revine întotdeauna și cele mai strălucitoare zile ale acțiunilor globale sunt încă în fața noastră.”

Mai puțin dramatism pentru mărfuri în T4

Incertitudinile multiple vor continua să creeze un mediu volatil pentru majoritatea mărfurilor înainte de sfârșitul anului. Este puțin probabil ca sectorul să sufere un regres major înainte de a-și accelera din nou viteza în 2023.

Această prognoză pentru prețuri stabile sau cu potențial de a crește va fi determinată de punctele de putere ale mărfurilor cheie din toate cele trei sectoare ale energiei, metalelor și agriculturii.

Având în vedere acest lucru, vedem indicele de mărfuri Bloomberg, păstrându-și câștigul de +20% YTD pentru restul anului 2022.

„În timp ce vedem preocupări legate de creștere și cerere, oferta mai multor mărfuri majore rămâne la fel de contestată. În timpul trimestrului 3, sectorul s-a reconsolidat, ceea ce susțin ciclul de lungă durată de creștere a prețurilor mărfurilor despre care am scris prima dată la începutul anului 2021”, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la Saxo.

„Cu cererea globală de alimente fiind relativ constantă, partea ofertei va continua să dicteze direcția generală a prețurilor. Având în vedere că stocurile globale de produse alimentare cheie, de la grâu și orez până la soia și porumb, sunt deja sub presiunea restricțiilor meteorologice și a exportului, riscul unor noi creșteri rămâne un pericol clar.

Comercianții de și investitorii de metale prețioase vor continua să se concentreze pe direcția randamentelor dolarului și obligațiunilor americane.

În prezent, aurul este blocat într-o marjă largă, dar având în vedere riscul unei recesiuni în SUA în 2023 și a inflației care va rămâne mai ridicată pentru mai mult timp, credem că aurul are performanțe bune într-un astfel de scenariu.

Aceste evoluții vor începe să contribuie la investițiile în metale prețioase în 2023. Suntem în favoarea argintului, având în vedere participarea actuală slabă a investitorilor și sprijinul suplimentar din partea unui sector al metalelor industriale în redresare, unde aprovizionarea, în special pentru aluminiu și zinc, rămâne contestată de gaz și energie.

Electrificarea lumii cu consum intens de cupru va continua să capete avânt și vedem deja producători precum Chile, cel mai mare furnizor din lume, care se luptă să-și atingă obiectivele de producție.

Considerăm slăbiciunea actuală a elementelor fundamentale ale petrolului ca fiind temporară și, în ultimul trimestru, este posibil ca prețurile să rămână contestate uneori, ceea ce duce la o potențială scădere a țițeiului Brent între 80 și 100 de dolari pe baril.

Companiile petroliere pline de numerar și investitorii în general, care arată puțin apetit pentru investiții în noi descoperiri, sugerează că costul energiei este probabil să rămână ridicat în anii următori.”