Conform unei estimări facute de banca americană J.P. Morgan, investițiile pasive adună acum până la 60% din plasamentele in acțiuni, in timp ce fondurile care se bazează pe modelul trend following, adica investiții care urmăresc mai degrabă trendul general al pieței decât fundamentele economice ale companiilor, reprezintă pană la 20% din piață.

Procentul pare să nu mai fie atât de surprinzător peste ocean, din moment ce apar tot mai multe companii fintech care, pe baza unor modele clasice, reușesc să automatizeze procesul investitional, inlocuind din ce in ce mai mult analiștii si managerii de portofoliu.

Mai mult de atat, volumele atrase si plasate in fonduri administrate pasiv au ajuns la 39 de miliarde de dolari in prima jumatate a anului, in timp ce fondurile clasice, administrate activ, au pierdut ametițoarea sumă de 90 de miliarde dolari, conform bancii, citată de CNBC.

„Nu mai e un secret pentru nimeni ca investițiile automatizate, ajutate de machine learning si AI, acaparează o cotă tot mai mare din banii investitorilor, dar atingerea unui procent de aproape 80% cu siguranță nu a fost anticipat de nimeni.”

Asta inseamnă ca piața (vânzarea si cumpărarea acțiunilor) este acum la discreția algoritmilor de tranzacționare, devenind din ce în ce mai sensibilă la titluri din presă și mai predispusă la variații drastice ale prețurilor, apreciază investitorii.

Unii dintre ei merg chiar mai departe si apreciază tranzacționarea asistată de calculator ca fiind un fel de „vest salbatic” solicitând totodată intervenția autorităților de reglementare, in timp ce alții cred ca investițiile pasive creează un efect de turmă prin prisma uniformizarii strategiilor aplicate, intrucât este eliminată intervenția umană.

„Ritmul ieșirilor de fonduri din strategiile active au ajuns la varful ciclului, în timp ce ritmul intrărilor de capital in fondurile pasive a început să accelereze„, este de parere Dubravko Lakos-Bujas, analist sef in cadrul J.P. Morgan.

Foto credit: Morton Capital Management

[ajax_load_more]