Creșterea nervozității privind acțiunile Credit Suisse din cauza restructurării în curs de la sfârșitul lunii iulie și a deteriorării rezultatelor financiare poate indica faptul că investitorii se tem că se repetă scenariul negru care a avut loc cu Lehman Brothers.

Capitalizarea bursieră actuală a Credit Suisse este puțin peste 10 miliarde CHF, un minim istoric in timp ce performanța băncii s-a deteriorat constant de la un trimestru la altul.

Pe 27 octombrie, Credit Suisse își va publica rezultatele pentru al treilea trimestru al anului 2022 și va anunța un plan de restructurare.

Ulrich Körner, CEO-ul Credit Suisse, a asemănat banca cu un Phoenix care este gata să renască din cenușă. În mod fundamental însă, ultimele trei trimestre arată performanța slabă a băncii atât în ​​ceea ce privește creșterea veniturilor, cât și profitabilitatea operațională.

Sursele problemelor băncii sunt în primul rând investițiile greșite în fonduri speculative și o afacere care implică originea depozitelor deținute la bancă, datând din anii 1940.

Investiția Greenfield a costat credit Suisse aproximativ 2 miliarde de dolari plus costuri de restructurare și juridice. În schimb, banca a pierdut (în funcție de surse) între 4,7 miliarde de dolari și 5,1 miliarde de dolari din investiția în fondul de investiții Archegos Capital management.

Prin comparație, Morgan Stanley a raportat o pierdere de aproape 1 miliard de dolari iar UBS Group AG a suferit pierderi de 773 de milioane de dolari.

Mai mult, un scandal a izbucnit la începutul acestui an din cauza unei scurgeri masive de date care a implicat aproximativ 18.000 de conturi ale clienților din întreaga lume, fondurile totale depuse depășind 100 de miliarde de franci elvețieni.

Și s-ar putea să nu fi fost nimic în neregulă cu asta, dacă nu ar fi ieșit la iveală că o parte semnificativă din aceste fonduri erau averile dictatorilor și ale unor persoane implicate în lumea crimei organizate.

S-a dovedit că această procedură se desfășura încă din anii 1940 și banca nu era deosebit de preocupată de proveniența fondurilor depuse în conturi.

Repere recente ale istoriei Credit Suisse în raport cu prețul acțiunilor băncii:

Sursa: Bloomberg

Două investiții eșuate, un scandal de imagine, deteriorarea rezultatelor financiare, demisia CEO-ului și restructurare.

Deloc surprinzător, observatorii pieței vorbesc din ce în ce mai tare despre posibilitatea ca banca să declare faliment.

Îngrijorător este și faptul că recent evaluările așa-numitelor credit default swap au crescut semnificativ.

Acestea sunt așa-numitele CDS-uri sau produse derivate, utilizate pentru a acoperi riscul de neplată a debitorului.

La 30 septembrie 2022, evaluarea CDS a Credit Suisse a fost aceeași cu cea din 2009, imediat după prăbușirea Lehman Brothers și izbucnirea crizei financiare globale. Prin urmare, acest lucru ar putea însemna că se pune în plan secund riscul potențial de faliment al băncii.

Spread-ul instrumentelor CDS deținute de Credit Suisse:

Sursa: Bloomberg

Întrebarea este: va permite guvernul elvețian să eșueze această bancă? De astăzi, șansele sunt mici. Probabil că va fi similar cu cazul UBS, cea mai mare bancă din Elveția, care a întâmpinat probleme și în timpul crizei financiare.

Guvernul elvețian a recapitalizat-o, banca a suferit o restructurare, iar acum operațiunile sale nu suferă astfel de fluctuații precum Credit Suisse.

Cu toate acestea, este așteptat ca restructurarea băncii să fie dureroasă și anevoioasă, așa cum a comunicat deja CEO-ul Credit Suisse. Prin aceasta se poate înțelege, în primul rând, reduceri semnificative ale costurilor cu personalul.

Presa compară problemele Credit Suisse cu cele ale băncii Lehman Brothers, care s-a prăbușit în 2009. Izbucnirea crizei financiare din 2008 nu a fost cauzată de prăbușirea Lehman, dar falimentul acelei bănci a fost scânteia care a căzut pe butoiul de pulbere.

Cauza au fost obligațiunile “toxice” bazate pe credite ipotecare. Mai precis, băncile au emis credite ipotecare pe scară largă persoanelor care nu puteau să le plătească.

Apoi, pe baza acestor împrumuturi, au creat obligațiuni susținute de aceste împrumuturi și le-au vândut unii altora. Acest lucru poate fi comparat cu jocul cu un cartof fierbinte.

Ghinionul a facut că ultima bancă care a prins cartoful a fost Lehman Brothers. Când acea bancă s-a prăbușit, s-a dovedit că obligațiunile erau fără valoare.

Astăzi situația este totuși diferită. Situația financiară și situația Credit Suisse sunt în mare parte responsabilitatea băncii însăși. În situația actuală, izbucnirea unei alte crize financiare globale ca o consecință a potențialului colaps al acestei bănci pare puțin probabilă, dar cu toate acestea trebuie luate în considerare consecințele locale și pe termen scurt ale viitorului îndoielnic al Credit Suisse.

Sursa: xStation