Globalizarea și cooperarea internațională au înregistrat un regres anul trecut. În Europa, însăși UE și cele patru libertăți fundamentale au fost contestate. De atunci, creșterea economica, scăderea șomajului și perspective economice mai bune au contribuit în mod considerabil la îmbunătățirea atitudinilor față de Uniunea Europeana, se arata intr-un document al Bancii Central Europene.

Conform celui mai recent Eurobarometru, de exemplu, doi din trei europeni se consideră în prezent cetățeni ai UE – cel mai înalt nivel realizat vreodată pentru acest indicator. Sprijinul pentru moneda euro a atins de asemenea un nivel record, iar un număr din ce în ce mai mare de europeni este optimist cu privire la viitorul Uniunii.

Această schimbare de dispoziție este evidentă și în rezultatele alegerilor: în mai multe state membre ale UE, forțele anti-europene au inregistrat infrangeri puternice în ultimele luni. Un nou sentiment de unitate și încredere pare să se răspândească pe continent, stimulat de un angajament comun față de democrație și de valorile unei societăți deschise și libere. O nouă inițiativă franco-germană sporește speranțele multor oameni că proiectul european, după ani de stagnare, va face progrese tangibile.

Acest moment ar trebui utilizat pentru a ajuta Europa să facă progrese suplimentare. Dacă nu, coeziunea economică și socială a UE ar putea fi, mai devreme sau mai târziu, pusă în pericol. Deci, este timpul ca Europa să profite de această oportunitate favorabilă.

Benoît Cœuré, membru in Consiliul Director al BCE si autorul articolului, considera ca motivul acțiunii este unul evident: în ciuda schimbării încurajatoare a dispoziției, temerile fundamentale ale oamenilor privind o economie deschisă nu au dispărut. In acest sens, trei preocupări de bază reies cu privire la globalizare și piețele deschise.

Prima are de a face cu stabilitatea – globalizarea a făcut țările mai vulnerabile la crize financiare, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial până în 1980, aproximativ 1% din țările din lume, în medie, au avut o criză bancară în fiecare an. Din 1980 până în 2008 cifra a fost de 20%.

A doua preocupare este legată de corectitudine. Joaca toate țările dupa aceleași reguli și aplică aceleași standarde? Această preocupare este evidentă în întreaga lume, de exemplu, în ceea ce privește politica de preturi (dumping-ul), in Europa apărând și preocupări legate de libera circulație a forței de muncă.

A treia preocupare este dacă, societatea este justă. Mulți oameni cred că piețele deschise au favorizat capitaliștii și pe cei bogați în detrimentul muncitorilor și al celor săraci. Și, într-adevăr, așa cum a arătat OCDE, în ultimii 20 de ani, ponderea salariilor în țările bogate a crescut cu 20% pentru cei din top 1%, dar a scăzut pentru restul de 99% dintre persoanele care au un venit.

Desigur, unele dintre aceste preocupări se bazează mai mult pe percepție decât pe realitate. Creșterea sensibilității la șocurile financiare sau la creșterea diferențelor de venit, de exemplu, ar putea fi atribuită unui număr de factori, inclusiv schimbărilor tehnologice. Dar un număr tot mai mare de studii empirice sugerează că globalizarea probabil a întărit o parte din tendințele seculare care au determinat oamenii să vadă integrarea economică cu o creștere a scepticismului și, uneori, a anxietății.

Citeste continuarea aici.

Sursa: ECB